Ne manca tantarii, ne golesc de sange si ne lasa niste rani pe piele, de zici ca in loc de Zalau, am trai in jungla amazoniana. La ce program de dezinsectie mincinoasa ne-o tras iarasi stimabilii edili, numa-ti vine sa-ti tragi palme peste mecla cand scade zapuseala. Ca atunci vin roiurile de tantari, mari, groase, formate din insecte mutante ca in Alien. Bine ca reusesc altii din orase uriase pe langa al nostru sa-si starpeasca ganganiile, dar noi nu. Noi stam sa fluieram in dramba, ca poate ase tantarii or avea spor bun la muscat.
Ce petrecere frumoasa brotaceasca e prin Porolissum, domle, seara de seara! Nici nu stinge bine poporul biped teveul si se baga in asternut, ca din Valea Zalaului – care e mai mult secata, decat apoasa – incep sa se ridice coruri de oracaieli. Si da-i intr-una cu Oac-urile pana oamenilor le trece tot somnul si le vine sa-si zburle toate perinile in directia brotacilor. Amu, nu stim cum s-ar putea starpi broscarimea, dar era vorba pe la cele autoritati ca valea cea imputita va fi acoperita si amenajata cum se cade. Sa fi fost doar un zvon de Pastele Cailor?
Unsa pe cartea de munca cu oloi gata rancezit de la Inspectoratu Scolar, sotia senatorului pare ca si-a atins visul de-o viata. Ce-i drept, avand in vedere pozitia politico-sociala a celor din neamul Popestilor, ne-am fi asteptat cu totii ca doamna sa ajunga in varful lantului trofic al cadrelor didactice din judet, in detrimentul impartelilor facute la ceas de noapte intre politicienii de la putere. Noroc ca politica-i vremelnica, iar politicienii nu se nasc, dar nici nu mor senatori….