E o bezna groasa in Zalau, dupa ce se lasa intunericul, de poti sa o cauti linistit pe Mama Padurii. Doar la ea in ograda mai poti da peste un asa intuneric des, de sa-l tai cu cutitul. Bunaoara, in spatele Primariei, becurile lipsesc la greu. Tot unul exista si alte trei nu-s, de zici ca le-a inghitit renul lui Mos Craciun. Bineinteles ca nu dam vina pe autoritati, ele sunt curate ca lacrima, ca oglinda de clestar, ca sticla becului din poveste. Ca de becurile de pe stalpi nu mai are rost sa vorbim.
De ziua Ionilor si Ioanelor si Oanitelor si a Ionasilor, mare imbulzeala pe la biserici, sa puna lumea mana pe apa sfintita. S-au dus oamenii nostri cu flacoanele de plastic ascunse sub cojoc si cand popa a zis ca e liber la butoaie, atunci sa vezi! S-au calcat in picioare, si-au tras coate-n burti si s-au tinut unul pe altul, ca nu cumva sa apuce vecinul apa miluita inaintea lor. Un singur lucru nu pricepem: daca tot ne-am obisnuit cu demzatul romanilor cand se dau gratuite la biserici, de ce popii continua sa isi bata gura degeaba rugandu-i sa nu se imbulzeazca? Lasa-i, parinte, ca nu stiu ce fac! Si e mare gradina Domnului si multi sar gardul!
