# Vine primăvara, după o iarnă cu două ninsori și vreme stabilă în rest, iar lucrările de reabilitare începute de peste un an pe marile străzi din municipiu zac neterminate. Soarele e pe cer, dar muncitori la lucru n-ai să vezi prin multe locuri. Trotuarele finalizate doar în parte, stâlpii vechi de iluminat sunt tot acolo, lângă de cei noi, stațiile (refugiile) lipsesc, iar trotuarele au ajuns să arate mai rău decât erau înainte. La fel și pe străzile din cartiere. După ce au apărut pe Facebook poze cu dezastrele de pe trotuarele începute și lăsate baltă, au răsărit brusc și echipele de muncitori, dar și pozele cu foiala de pe șantiere cum că se lucrează de zor, cel puțin pe bulevard, înspre Value Center.
# Pregătire și experiență la una lume de prin Sălaj, de te ia cu vertij doar citind CV-urile! Ce mai, recomandați pentru orice funcție în administrație, nu contează care, n-are importanță unde. Corăbiile lor au vânt în pupa indiferent cine-i căpitanu’. E exact ca-n poezie: “N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face și Apusul își împinse toate neamurile-ncoace”. Cum, care poezie? Aia în care “iubirea de moșie (în cazul nostru, funcție) e un zid!”. De care alții se pot da cu capul până leșină, că nu-l sparg, iar alții trec prin el ca prin brânză. Căci unde e “numire”, să fie primit, vorba aceea.
* A se considera pamflet.
Orice asemănare cu personaje reale este pur întâmplătoare!
Zvonăraşul de serviciu
