# Umblă vorba prin târg că înțepata ministresă a învățăceilor o ia la sănătoasa prin județe și aterizează hăpt în sălile de clasă, mai ales în alea înghețate-bocnă, de pe la sate. Intră fără somație și fără să bată la ușă! Cât tupeu, nu? O cunoscută profesoară unsă cu toate alifiile, de la o celebră școală din Zalău, le-ar fi spus colegelor că are informații cum că doamna ministru va ajunge, la începutul lunii viitoare, și pe meleaguri sălăjene. Se pare că ciripitura vine direct de la sursă, tot de la o fiică a satului sălăjean, acum cu relații în stratosfera sistemului care le zice mereu pe bune și le și nimerește. Mno, ce să spunem, sperăm ca doamna șefă de la București să găsească sobele cu jar în ele, iar budele de prin curțile care au așa ceva, să nu prezinte scândura în stare de putrefacție, că atunci îi bai mare.
# Atunci când achiziționezi ceva de la magazinul din buricul târgului, tre’ să monitorizezi în permanență produsele trecute pe bonul fiscal, pe care, desigur le plătești. Că doar nimic nu-i gratis. Baiu-i că dacă nu ești cu ochii ca pe butelie, plătești ceva ce nu ai cumpărat. În loc de o ciocolată ți se pun două, în loc de un spay, pe bon, apar trei și tot așa. De prețuri nu mai vorbim. Unu-i la raft și altul la casă. Bine-a zis cine-a zis că ”dacă nu caști ochii, caști punga”.
