Zvonoteca

# Un șef de birou dintr-o importantă instituție de la poalele Meseșului e atât de beteag încât zi de zi e prezent la o farmacie din buricul Zalăului, pentru a mai cere un sfat sau a se aproviziona cu de-ale bolii. Ba îl ia tusea brusc, ba îl ia cu foame și îl trage la somn, ba cu amețăli, zilnic omul nostru trece prin cel puțin o situație ce necesită admnistrarea de medicamente proaspete, luate dintr-o anumită unitate. Fiind o farmacie cu oferte peste oferte, șeful nostru – tinerel și chipeșel – mângâie cu privirea fermecată cutiile de paracetamol și unguente antireumatice de zici că a aterizat la Salonul Auto de la Berlin. Gurile rele spun că i s-a pus o pata roșu-aprins pe retină, pe una dintre fetele de la tejghea, dar evident că nu crede nimeni balivernele astea. Omul e bolnav și pace! De multe ori bărbatul mai zăbovește minute în șir și la ieșirea din drogherie, mai scobește prin borduri cu vârful pantofului, însă asta doar pentru că nu a găsit medicamentul căutat pe stoc și așteaptă mașina cu marfă, nu vă mai gândiți la prostii și răutăcisme…

# Cică un poștas a dat în hepatită de când face ruta pe Șaguna la sediul celor cu frică de păcate. De fiecare dată când deschidea ușa să lase celor smeriți, plicurile cu diferite mesaje sau felicitări, îl lovea puternic mirosul de ceapă. Si asta nu o dată, nici de două ori, ci mai tot timpul. După ce s-a îmbolnăvit și s-a pensionat pe caz de boală a venit altul: noul locțiitor. Nici el nu se simte prea bine! Încă nu și-a făcut analizele, dar mai nou a început să fie alergic la ceapă. Pe această cale, recomandăm doamnelor de la birou să mai schimbe meniul. Ce e mult strică și vorba aia: ”pute, pute, da-i călduț”.