# Zalăul rămâne pe mai departe în coada clasamentului în ceea ce privește fireasca dotare cu un fast-food mai de Doamne – ajută. Suntem dacă nu singurul, printre foarte puținele municipii reședință de județ din România secolului XXI în care nu poți să mănânci un fast – food de calitate, ca să nu zicem de brand. Două-trei unități care se vor a fi fast food, destul de respingătoare și insalubre, cu marfă care lasă mult de dorit, niște chiftele turtite, înțepenite de timpuri, cu compoziție incertă și îngrămădite într-o chifloaie uriașă, ca să te umfli de pâine și să reglezi din apă după aceea, cam atât avem pe post de fast food. Ca să nu mai vorbim de condițiile igienico-sanitare în care ești nevoit să te prefaci că mănânci cu poftă junk-food-ul de pe meleaguri meseșene. Mec-ul, cu puișorii și hamburgherii americăneșți zice că nu știe nici măcar unde-i Zălaul pe hartă, celălalt fast food de peste ocean, cel cu aripi picante, nu mai vine nici ăla, că n-are pe cine să prostească să stea 14 ore în fața friteuzelor. Așa că rămânem cu ceea avem pe stoc. Un oraș mort și… atractiv precum sunt hamburgherii falși, reci și pufoși ca ciorapul, de pe la tejghelele sălajului. Noroc că-i Clujul aproape. Vai și amar!
# Zvonărașul nu el om rău de fel, dar nici nu se poate abţine să nu remarce faptul că, la capitolul comunicare, persoanele abilitate și remunerate corespunzător, din unele instituţii publice, sunt mai lovite de lentoare, cel puțin în anumite perioade ale anului, în special în cele de lucru. Dincolo de cârcoteala gratuită, totuşi, să faci publică una bucată informație a cincea zi după scripturi e deja de domeniul studiului melcilor. Adicătea moare omul luni şi tu anunţi sâmbătă? Dacă ziua de leafă ar fi lunea şi banii i-ar căpăta sâmbăta, am înţelege. Dar aşa, ce să înțelegi? Că nu prea e chef de lucru? Cine mai știe…
