Zvonoteca

# Au trecut două săptămâni de când țara noastră nu mai este la președinția Consiliului UE, acolo unde oricum am făcut mai mult figurație decât fapte concrete. În Zalău, pe ‘ai mai mândră și bănoasă clădire din centru, acolo unde se iau marile decizii, sălăjenii sunt în continuare anunțați că noi ne aflăm pe aceeași poziție, tot acolo, tot în frunte. Banerele textile uriașe care acoperă clădirea or fi bune la ținut umbră prin birouri, altfel nimeni nu știe de ce nu se decide îndepărtarea lor. Or mai sta niște ani spânzurate acolo, iar pe undeva e și logic, având în vedere cât suntem de în urmă față de alții…

# Ne-am făcut de mândra minune și în fața altora, așa cum de altfel ne facem constant pe segmentul curățeniei, al celor șapte ani de acasă și bunului simț. Locurile în care au loc proiecțiile de film cu ocazia unui festival desfășurat în Sălaj sunt, seară de seară, pline de sticle de suc, pungi de chipsuri și nelipsitele covorașe din coji de semințe puse cap la cap cu scuipat și cleveteală din belșug, că doar nu te duci la film să stai țeapăn cu ochii în cearceaful din fața ta. Covoarele din coji de semințe, țesute cu drag de neamurile proaste care din păcate, compun și ele populația județului, sunt un lucru des întâlnit în Zalău. Oare cât timp va mai trece până când vom reuși să fim și noi așa cum e normal să fim: civilizați, curați, cu respectul activat față de oraș, de cei de lângă noi, dar mai ales față de noi înșine?