# Greu sau deloc pricep unii oameni faptul că presa, prin puținii jurnaliști rămași cu conediul în mână, în slujba cititorilor, face eforturi mari, chiar foarte mari pentru a ajuta orice cetățean indiferent de vârstă, condiție socială, profesie, religie etc în orice problemă ori situație. Dacă mai pui la socoteală și faptul că parte dintre aceștia reprezintă o tagmă cu pretenții, respectiv cadre didactice sau formatori de opinie prin grupurile de pe rețelele sociale, atunci concluzia este și mai dezamăgitoare. Suntem în continuare puși la zid atunci când facem o faptă bună, atunci când informăm și încercăm, atât cât putem, să aducem un pic de bine în viețile sălăjenilor. Ba mai mult, exact aceia care nu au cumpărat niciodată un ziar, pentru a ne susține – pentru că nici noi nu trăim cu aer și nimeni altcineva nu ne susține financiar – ne cheamă la raport și ne cer socoteală mai ceva ca un patron agresiv. Este trist nu neapărat faptul că nu avem susținere din partea lor, nici nu o dorim din partea unor astfel de oameni, dar mai ales faptul că acești oameni au mereu senzația că totul li se cuvine, iar eforturile noastre de a le oferi zilnic, 24 de ore din 24, informații în cel mai… gratuit mod posibil în mediul online ar trebui dacă nu apreciate, măcar respectate.
# Chinuiţi de talent artistic, băieţii în albastru s-au apucat de compus chestii pe Facebook. După ce şi-au impresionat „publicul” cu versuri şi cu o fotografie din care au decupat căpăţâna unui câine, au pregătit un clip lipsit de noimă, în care combină pietrele, cu Centenarul, cifra 6 cu 9 şi-apoi cu numărul 100, pentru ca la final să ne îndemne să gândim româneşte. Poate n-ar strica să se rezume la ce-i trecut în fişa postului, să nu se mai facă de minune.
