# Atât de bine te simţi ca şi client când te duci într-un supermarket pentru a lua mâncare gătită şi vezi cum vânzătoarea împinge cu degetul cartofii prăjiţi rămaşi pe marginea caserolei pentru a putea închide ambalajul, încât îţi vine să mai cumperi vreo câteva sute de grame, dar nu pentru a le mânca, ci pentru a i le bate de cap. Unde sunt cei şapte ani de acasă, doamnă? Tu, ca şi client, eşti obligat să iei o mănuşă pe mână când îţi cumperi o chiflă sau vreun alt produs de pe raftul cu produse de panificaţie, dar stimabilele de la raionul cu mâncare gătită nu se sfiesc să-ţi aranjeze carfotul sau şniţelul cu mâna goală.
# O grămadă de lume se plânge că noua firmă de salubrizare nu adună gunoiul la fel de des ca cea dinainte, dar nimeni nu spune că, de fapt, principala vină o au oamenii străzii care se apucă să caute prin tomberoane la nici un minut după ce ai aruncat sacul cu gunoi. Iar oamenii legii n-au ce să le facă decât să-i trimită din zona respectivă, pentru că amenzile nu le plătesc oricum, fiindcă n-au de unde. Şi atunci, care-i soluţia?
Ce bine ca, au mai vazut si altii de luni intregi spun,arat, fac poze, si nimic nu se schimba.
Se pun produsele de patiserie cu mana fara manusa la raft, multe produse refrigerate zac in cosuri printre rafturi, indiferent de temperatura, iar noi, consumatorii trebuie sa ne conformam, ma intreb oare pana cand?
Si esti tratat cu mare dispret si la casa, de parca am cere de pomana,