# „Cine n-are subiecte, să-şi caute”, spune o vorbă din bătrâna presă. De mai mult timp constatăm, în plenul redacţiei, cum suntem copiaţi, pe faţă, în multe din materialele care apar într-o altă publicaţie. Înainte, subiectele şutite, apăreau în ziarul respectiv după mai multe zile, chiar săptămâni; acum apar a doua zi, imediat cum pot fi preluate pe tavă, de pe site-ul nostru. Cu mici schimbări fireşte, ca să nu bată la ochi, important e pontul, nu? Că dup’aia poţi croşeta mileuri pe el, până faci băşici la degete, şi hop cu el în ziar: ta-daa!! Am făcut chiar şi o mică probă, ca să ne convingem că nu avem vedenii: am strecurat un cuvânt-cheie, care nu ar fi trebuit, în mod normal, să fie acolo. Surprize-surprize, cuvântul-capcană a apărut moţ, în materialul concurenţei, a doua zi. Cu tot cu pont şi subiect, normal! Motiv ca toată redacţia să începem ziua senini şi cu rânjetul pe buze. Nu ne supărăm, oricum mulţi dintre cititori au constatat şi ei acest lucru şi, până la urmă, nici nu ne putem supăra. Să fie primit, vorba aceea.
# Vă anunţam acum vreo zece zile că la unul din supermarket-urile din Zălau se vând nişte plăntuci tip „muşcăţi import” de tătă „frumuseţea”, subţiri, transparente, anemice, închilite, de parcă au fost hrănite cu acetonă şi nu cu apă sau, Doamne-fereşte, vreun îngrăşământ pentru floricele. Se pare că toată lumea a citit numai cei de acolo nu, pentru că mergând ieri din nou pe la magazin, le-am revăzut, supărate, tot acolo. Muşcatele n-au plecat, stimaţi clienţi. Sunt tot acolo numai că nu mai sunt vernil şi fără frunze ci uscate de-a binelea şi cu câte două frunze fiecare, ambele uscate complet. Preţul este însă neschimbat. O fi vreun nou trend horticol, şi fraierele care vând muşcatele din piaţă, toate mari înflorite şi colorate, nu ştiu asta!? Of… mereu rămânem în urmă, noroc cu ăştia cu marfă nemţească, că ne mai trezesc din letargie, că murim penibili, şi demodaţi pe deasupra.
