# Să circuli pe drumurile din judeţ este o adevărată aventură, mai ales amu’ când vinu’ şi pălinca îs principalele ingrediente pe care sălăjeanu’ le aruncă în stomac încă de cum răsare soarele. Imaginaţi-vă, mai întâi, cât de oblu trebe să umble pe marginea drumului (că trotuare rurale n-avem) românu’ care de dimineaţa până seara, la fiecare masă şi, bineînţeles, şi-între ele, dă pe gât zeci de pahare cu aghiasmă. Şi-abia, apoi, suiţi-vă la volan după ce răsare luna. Io, unu, prefer să conduc pă lumină solară. Parcă-i cu ceva mai sigur…
# Cică-n dimineaţa asta, pe deasupra României, trece un asteroid cam de vreo 1.000 de metri lungine (grosimea aproape că nici nu mai contează…). Culmea ironiei face ca ditamai muntele să se apropie de Pământ la doar 1,2 milioane de kilometri, în condiţiile în care, fac pariu, mulţi dintre noi şi-ar fi dorit ca „muntele zburător” să se intersecteze, cel puţin razant, cu Terra, cam prin dreptul Palatului Parlamentului. Aşa am fi scăpat şi noi de nişte reziduuri pământene. Din păcate, toate speranţele noastre se spulberă când ne gândim că următorul episod cu un astfel de asteroid, care să se apropie cât de cât de Pământ, va fi doar peste 200 de ani.
vreti ca asteroidul sa loveasca Parlamentul? pai atunci cum va mai plateste Lucian Bode datoriile din ultimele doua campanii electorale?