Jocurile Olimpice Paris 2024 s-au încheiat. România, nouă medalii olimpice

Motto: „Campionii continuă să încerce până reușesc”.

Billie Jean King (n. 22 noiembrie 1943), mare jucătoare americană de tenis

Jocurile Olimpice Paris 2024 s-au încheiat. Capitala Franței a devenit al doilea oraș care a găzduit Jocurile Olimpice (JO) de vară  de trei ori (1900, 1924 și 2024), după Londra (1908, 1948 și 2012). La această ediție, a XXXIII-a (26 iulie-11 august 2024), au participat 10.500 de sportivi (5.250 la masculin și 5.250 la feminin), reprezentând 206 comitete naționale olimpice, membre ale Comitetului Internațional Olimpic (CIO), precum și o Delegație a Refugiaților (37 de sportivi, la 12 sporturi). Programul a cuprins 329 de probe din 32 de sporturi, dintre care unul nou: breaking – un stil de dans urban cu origini în cultura hip-hop. Este pentru prima dată când s-a asigurat egalitatea numerică între bărbați și femei la întrecerile sportive! România a fost prezentă pentru a douăzeci și treia oară la JO de vară, revenind la Paris după 100 de ani. Atunci, la ediția a VIII-a (4 mai – 27 iulie 1924), am câștigat prima medalie olimpică: bronz la rugby. Tot atunci, a fost introdusă deviza olimpică „Citius, Altius, Fortius!” (Mai repede, mai sus, mai puternic!) și reunirea sportivilor în Satul Olimpic! Din anul 1924, România a absentat doar la JO din 1932 și 1948, iar în 1940 și 1944 JO nu s-au desfășurat din cauza celui de Al Doilea Război Mondial.

Delegația țării noastre, TEAM ROMÂNIA, a fost alcătuită din 106 sportivi  (55 la feminin și 51 la masculin), la 18 discipline sportive, după ce au obținut dreptul de participare 107 sportivi, dar atleta Florentina Iușco (săritura în lungime și triplusalt) a fost suspendată pentru dopaj (?!). Cea mai numeroasă prezență a fost la canotaj (45 de sportivi), iar cea mai mică la: box, ciclism, gimnastică ritmică, judo, scrimă, triatlon, tir cu arcul și yachting – câte un sportiv la fiecare probă.

România a câștigat nouă medalii la JO Paris 2024: trei de aur, patru de argint și două de bronz. Țara noastră are o bună clasare, fiind pe locul 23 din țările care și-au adjudecat medalii olimpice. Suntem înaintea multor state cu „pretenții” în ierarhia olimpică mondială, printre care: Belgia (locul 25), Serbia (27), Cehia (28), Danemarca (29), Cuba (32), Austria (36), Polonia (42), Africa de Sud (44), Elveția (48), Portugalia (50), Grecia (51), Argentina (52), Turcia (64), Mexic (65), India (71) și Slovacia (84).

Iată medaliații români:

AUR: David Popovici – înot, 200 metri liber; Andrei Sebastian Cornea și Marian Florian Enache – canotaj, dublu vâsle; canotaj, echipajul feminin de opt plus unu – Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereș, Ioana Vrînceanu, Simona Radiș și Victoria Ștefania Petreanu.

ARGINT: Nicoleta Ancuța Bodnar și Simona Geanina Radiș – canotaj, dublu vâsle; Ioana Vrînceanu și Roxana Iuliana  Anghel – canotaj, dublu rame; Gianina van Gronningen și Ionela Cozmiuc – canotaj, dublu vâsle, categoria ușoară; Mihaela Cambei – haltere, categoria 49 kilograme.

BRONZ: David Popovici – înot, 100 metri liber; Ana Maria Bărbosu – gimnastică artistică, sol.

Iar în „top 10” au intrat:

* locul 4: Florin Nicolae Arteni Fîntînaru și Florin Sorin Lehaci, canotaj, dublu rame; Adriana Adam, Maria Lehaci, Maria Magdalena Rusu și Amalia Bereș, canotaj, patru rame; Sabrina Alexia Maneca Voinea, gimnastică artistică, sol.

* locul 5: Mihăiță Vasile Țigănescu, Alexandru Laurențiu Danciu, Bogdan Sabin Băitoc, Constantin Adam, Marius Vasile Cozmiuc, Mugurel Vasile Semciuc, Florin Nicolae Arteni Fîntînaru, Florin Sorin Lehaci și Adrian Petre Munteanu – canotaj, opt rame cu cârmaci; Ștefan Constantin Berariu, Sergiu Vasile Bejan, Andrei Mândrilă și Ciprian Tudosă – canotaj, patru rame; Szöcs Bernádette Cynthia și Ovidiu George Ionescu – tenis de masă, dublu mixt.

* locul 7: Alina Rotaru Kottmann – atletism, săritura în lungime; Delvine Relin Meringor – atletism, maraton; Mihai Chiruță – canotaj, simplu vâsle; Ioana Mădălina Moroșan, Emanuela Ioana Ciotău, Alexandra Roxana Ungureanu și Patricia Andreea Cireș – canotaj, patru vâsle; Amalia Alexandra Ghigoarță, Sabrina Alexia Maneca Voinea, Lilia Adriana Cosman, Ana Maria Bărbosu și Andreea Preda – gimnastică artistică, echipe.

* locul 8: Sabrina Alexia Maneca Voinea – gimnastică artistică, bârnă; Incze Kriszta – lupte libere, categoria 62 kg; Cătălina Axente – lupte libere, categoria 76 kg.

* locul 9: Mădălina Amăistroaie – tir cu arcul; Cătălin Chirilă – canoe simplu, 1.000 metri; Oleg Nuță și Ilie Sprîncean – canoe dublu, 500 metri; Andreea Beatrice Ana – lupte libere, categoria 53 kg; Bianca Florentina Ghelber – atletism, aruncarea ciocanului; Răzvan Arnăut – lupte greco-romane, categoria 60 kg; Elisabeta Samara, Szöcs Bernádette Cynthia, Adina Mihaela Diaconu – tenis de masă, echipe; Elena Andreea Taloș – atletism, triplusalt; Szöcs Bernádette Cynthia – tenis de masă, simplu; Iliuță Leontin Nuțescu, Andrei Lungu, Florin Bogdan Horodișteanu și Ioan Prundeanu – canotaj, patru vâsle.

Menționez că, Delegația României a contestat felul în care medalia de bronz i-a fost luată gimnastei Anei Maria Bărbosu, la sol, și a cerut reexaminarea exercițiului la sol al Sabrinei Alexia Maneca Voinea. Ca atare, Tribunalul de Arbitraj Sportiv a admis acordarea medaliei de bronz gimnastei Ana Maria Bărbosu și clasarea gimnastei Sabrina Alexia Maneca Voinea pe locul patru. Iar halterofila Mihaela Cambei a fost desemnată de COSR purtătorul de drapel al Team România la Ceremonia de închidere.

Pe primele 10 locuri s-au clasat (a contat numărul medaliilor, în ordinea: aur, argint, bronz):

1. Statele Unite ale Americii – 126 medalii (40 de aur, 42 de argint, 42 de bronz);
2. China – 91 medalii (40, 27, 24);
3. Japonia – 45 medalii (20, 12, 13);
4. Australia – 53 medalii (18, 19, 16);
5. Franța – 64 medalii (16, 26, 22);
6. Țările de Jos (Olanda) – 34 medalii (15, 7, 12);
7. Marea Britanie – 65 medalii (14, 22, 29);
8. Coreea de Sud – 32 medalii (13, 9, 10);
9. Italia – 40 medalii (12, 13, 15);
10. Germania – 33 medalii (12, 13, 8).

.           Ceremonia de deschidere a JO Paris 2024, declarată de către Emmanuel Macron – președintele Franței, a fost un eveniment sportiv emblematic și festiv pentru Orașul Luminilor, în care scenele cultural-artistice și sportive desfășurate pe Sena și pe ambele maluri ale râului au constituit o premieră în istoria Jocurilor Olimpice! Iar aprinderea Flăcării Olimpice, cu participarea „Zeiței de la Montreal”, românca Nadia Comăneci (cea care a revoluționat gimnastica artistică la JO 1976, fiind prima cu nota 10 la paralele, primul sportiv din lume care a fost invitat să vorbească la Organizația Națiunilor Unite, declarată „sportiva secolului XX”), a fost una de vis! În semn de omagiu adus fraților Montgolfier, Flacăra Olimpică a fost pentru prima dată aprinsă și purtată în aer, până la Grădinile Tuileries. Totuși, această ceremonie a stârnit discuții aprinse, la nivel european și mondial, după scena care a prezentat asemănări cu celebrul tablou „Cina cea de Taină” al pictorului renascentist Leonardo da Vinci, precum și parada artistului francez Philippe Katerine, îmbrăcat sumar și vopsit în albastru (?!).

Ceremonia de închidere a fost un moment de sărbătoare, una, pe cât de solemnă, pe-atât de emoționantă. A fost inovatoare, surprinzătoare și strălucitoare, făcând ca Stade de France să devină o mare sală de concerte, cu decoruri gigantice și peste 270 de acrobați, artiști de circ, gimnaste și dansatori de balet aerian, care au evoluat încântător pe structurile metalice, reprezentând cele cinci cercuri olimpice. Iar costumele și efectele luminoase au dus spectatorii și telespectatorii într-o călătorie în timp, atât în trecut, cât și în viitor.

În alocuțiunea sa, președintele Comitetului de Organizare a JO și Paralimpice, Tony Estanguet, a scos în evidență modul de desfășurare a acestor jocuri, mulțumind tuturor sportivilor, oficialităților și partenerilor, pentru că au arătat lumii cea mai frumoasă imagine a Franței! De asemenea, i-a felicitat și le-a mulțumit agenților de securitate, militarilor, jandarmilor, pompierilor, medicilor, spectatorilor din fiecare arenă sportivă, milioanelor de suporteri de pe toate continentele lumii, precum și celor 68 de milioane de francezi și 45.000 de voluntari din întreaga lume!

În cuvântul său, președintele CIO, Thomas Bach, a spus: „(…). Ați creat o cultură a păcii. Vă mulțumim pentru că ne faceți să credem într-o lume mai bună pentru toată lumea! Știu că JO nu pot aduce pacea, dar știu că JO pot crea o cultură a păcii care să apere lumea. Pentru toți cei care împărtășesc spiritul olimpic, haideți să promovăm o cultură a păcii în fiecare zi! Aceste JO au inspirat întreaga omenire, pentru că prietenii noștri francezi s-au pregătit atât de bine. Și ce spectacol a ieșit! Milioane de oameni i-au celebrat pe sportivi pe străzile din Paris și din toată Franța. Milioane de spectatori în arene au creat o atmosferă fantastică. Mai mult de o jumătate din populația planetei a împărtășit acest spectacol al unității în diversitate. JO de la Paris au fost o sărbătoare a sportivilor și a sportului la cel mai înalt nivel. Sunt primele jocuri care au oferit noua agendă olimpică, reformele noii agende olimpice, jocuri mai incluzive, mai sustenabile. Sunt primele jocuri cu număr egal de sportivi și sportive. Am avut niște JO senzaționale de la început și până la final. JO de la Paris au fost JO ale unei noi ere! Vreau să adresez mulțumirile mele tuturor prietenilor mei francezi! În primul rând, președintelui Emmanuel Macron pentru ajutorul oferit! Din toată inima, vreau să mulțumesc celor din Comitetul de Organizare, conduși excelent de prietenul meu Tony Estanguet! Iar mulțumirile mele merg și către autoritățile publice, către toți cei care au contribuit esențial la succesul acestor jocuri! Mulțumiri și recunoștință tuturor comitetelor naționale olimpice, federațiilor internaționale, partenerilor noștri și, evident, partenerilor media! Cu toții au dus aceste jocuri la un nou nivel. Iar pentru asta voi fi mândru întotdeauna. Vreau să mulțumesc voliuntarilor! Veți fi mereu în inimile noastre. Dragi prieteni francezi! V-ați îndrăgostit de JO, iar noi ne-am îndrăgostit de voi. Mulțumesc Paris! Mulțumesc Franța! Trăiască Jocurile Olimpice! Trăiască Franța!”.

Drapelul Olimpic a fost predat primarului orașului american Los Angeles, Karen Bass, de către Anne Hidalgo – primarul orașului Paris, prin intermediul lui Thomas Bach. Atunci a avut loc și o avanpremieră a ceea ce va urma să fie la JO de vară Los Angeles 2028 (14-30 iulie), prin implicarea cunoscutului actor Tom Cruise, în stilul său carcteristic, inspirat din filmul „Misiune Imposibilă”. El a coborât în rapel, de pe acoperișul stadionului, în mijlocul sportivilor. Apoi, într-un „clip video”, a plecat pe o motocicletă și cu un avion, ducând Drapelul Olimpic la Los Angeles.

În final, Flacăra Olimpică a celui mai mare eveniment spotiv mondial, aprinsă de la razele Soarelui la Olympia  (Templul Herei din Grecia), în 16 aprilie 2024, a fost adusă într-un felinar de la Grădinile Tuileries în stadion, de către sportivul Leon Marchand (campionul francezilor la aceste JO). Thomas Bach a declarat închisă cea de-a XXXIII-a ediție a JO de la Paris, chemând tinerii din întreaga lume la Los Angeles, pentru a celebra următoarea ediție a JO. Flacăra Olimpică a fost stinsă, dar speranța într-un viitor mai bun este vie în inimile și sufletele tuturor!

Așadar, JO Paris 2024 s-au încheiat, iar țara noastră a câștigat nouă medalii olimpice, având cea mai bună clasare în ierarhia pe națiuni de la JO de vară Beijing 2008.

Bravo, România!

prof. Marin ȘTEFAN – UZPR,

publicist, Șimleu Silvaniei