Motto: „Ceea ce este cultura pentru umanitate este olimpismul pentru sport”.
Pierre de COUBERTIN (1863-1937), pedagog și istoric francez, părintele Jocurilor Olimpice moderne
Jocurile Olimpice (JO) de iarnă 2018 s-au încheiat. Olimpiada continuă! Da, este vorba despre perioada dintre două jocuri olimpice, cea care se numește olimpiadă! Prim modul de organizare și desfășurare a JO de iarnă, 9-25 februarie 2018, ediția a XXIII-a, PyeongChang (Republica Coreea), coreenii s-au întrecut pe ei înșiși. Tot ceea ce s-a întreprins, s-a făcut în folosul întregii umanități , în spiritul solidarității internaționale, al toleranței, al prieteniei și al păcii în lumea întreagă. Amploarea acestui mare eveniment din istoria JO este dată și de câteva cifre și repere, care merită să fie evidențiate.
Astfel, locul de desfășurare a întrecerilor, PyeongChang, a fost capitala sportivă a lumii, sub sloganul „Pasiune. Conectare”, iar aceste J.O. au fost denumite „Jocurile Păcii”. JO 2018 au fost declarate deschise oficial de către Moon Jae-In, președintele Republicii Coreea. La aceste JO de iarnă s-au calificat 2.925 de sportivi, din 92 de națiuni, care s-au întrecut, sub faldurile unduite ale Drapelului Olimpic și sub lumina îmbietoare a Flăcării Olimpice (aprinsă de către Kim Yu-na, campioană olimpică la patinaj artistic, individual, JO 2010, Vancouver-Canada), la 15 discipline, din șapte sporturi, constituindu-se în 102 evenimente sportive. Au debutat, la aceste JO, cinci țări: Ecuador, Eritreea, Kosovo, Malaezia și Singapore. Rusia a participat sub Drapel Olimpic, la ambele ceremonii, pentru dopaj instituționalizat (la deschidere) și pentru două cazuri de dopaj depistate la sportivii ruși (la închidere). Au fost construite două Sate Olimpice, unul la PyeongChang (3.894 de locuri) și altul la Gangneung (2.900 de locuri). Întrecerile sportive s-au desfășurat pe 13 baze sportive moderne, cu un total de 134.000 de locuri, în frunte cu „PyeongChang Olympic Stadium” (35.000 de locuri), unde s-au desfășurat ceremoniile oficiale de deschidere și de închidere ale JO de iarnă 2018. Ambele ceremonii au fost grandioase, iar la cea de închidere a fost prezentat un „show” cu drone, care a realizat, în aer, imaginea mascotei JO, tigrul alb Soohorang, și a unei inimi imense. Sportivii din Coreea de Sud și cei din Coreea de Nord au defilat împreună, sub Steagul Peninsulei Coreea, și au avut o echipă comună la hochei pe gheață feminin. De fapt, în acest context, germanul Thomas Bach – președintele Comitetului Internațional Olimpic (CIO), a spus, printre altele: „Felicitări, PyeongChang! Ați arătat cum sportul poate aduce oamenii laolaltă în lumea noastră fragilă, ați arătat că sportul poate construi legături. CIO va continua dialogul olimpic și după stingerea Flăcării Olimpice. Suntem conduși către acest țel de încrederea noastră în viitor. JO de iarnă de la PyeongChang au fost cele ale noilor orizonturi!”. În plus, Thomas Bach, pentru profesionalismul cu care au fost organizate și desfășurate întrecerile sportive, a acordat „Ordinul Olimpic de Aur” președintelui Comitetului de Organizare PyeongChang (POCOG), Hee-beom Lee, iar secretarului general al POCOG, Hyungkoo Yeo, și vicepreședinților POCOG, Jaeyoul Kim și Jooho Kim, le-a oferit „Ordinele Olimpice”, spunând: „Ne-ați prezentat, nouă și întregii lumi, o ediție remarcabilă a JO de iarnă. Am avut o atmosferă olimpică, așa cum nu ne-ați fi putut oferi mai bine. Succesul este întotdeauna un rezultat al muncii în echipă. Mulțumesc, POCOG! Mulțumesc, Coreea! Vă mulțumesc, tuturor! Puteți fi mândri de realizările voastre!”.
Thomas Bach a declarat închiderea JO 2018 și a înmânat Drapelul Olimpic lui Chen Jining – primarul orașului Beijing, gazda JO de iarnă 2022. După stingerea Flăcării Olimpice, spectacolul oferit de organizatori s-a încheiat într-o atmosferă înălțătoare, de prietenie, în acordurile muzicii „tehno”.
La JO de iarnă 2018, sportivii români s-au clasat pe diferite poziții, între locurile 7 – 87, în cadrul probelor sportive la care au concurat. În primele 20 de locuri, în clasamentul probelor respective, se află și sportivii noștri, astfel: Raluca Nicoleta Strămăturaru – locul 7 (la sanie, individual feminin); Raluca Nicoleta Strămăturaru, Valentin Crețu, Cosmin Atodiresei și Ștefan Musei – locul 10 (sanie, proba de ștafetă pe echipe); Cornel Dumitru Puchianu, George Răzvan Buta, Gheorghe Iulian Pop și Nicolae Remus Faur – locul 14 (biatlon, ștafeta masculină de 4 x 7,5 km); Maria Adela Constantin și Andreea Grecu – locul 15 ( bob – 2 feminin); Mihai Cristian Tentea și Nicolae Ciprian Daroczi – locul 18 ( bob – 2 masculin); Alin Florin Cioancă și Paul Constantin Pepene – locul 18 (schi fond, sprint liber masculin pe echipe); Maria Marinela Mazilu – locul 18 (skeleton, individual feminin); Cosmin Eugen Atodiresei și Ștefan Musei – locul 19 ( sanie, dublu masculin). De remarcat că, la ceremonia de deschidere, portdrapel al României a fost biatlonistul Marius Petru UNGUREANU, iar la cea de închidere, Raluca Nicoleta STRĂMĂTURARU ( pentru cea mai bună performanță românească din ultimii 24 de ani, la JO de iarnă, cu timpul total de 3:06.288, aproape de medalia olimpică de bronz, la PyeongChang, canadianca Alex Gough, 3:05.644)!!! Astfel, Raluca Nicoleta Strămăturaru și-a îmbunătățit performanțele anterioare, la JO de iarnă: locul 21 (Vancouver- 2010, Canada) și locul 30 (Soci -2014, Rusia). Biatlonista Tófalvi Éva (la 40 de ani, s-a aflat la a șasea participare la JO de iarnă, după: Nagano – 1998 (Japonia), Salt Lake City – 2002 (SUA, purtătoarea Drapelului României), Torino – 2006 (Italia), Vancouver – 2010 (Canada, purtătoarea Drapelului României) și Soci – 2014 (Rusia, unde a fost purtătoarea Drapelului României la cele două ceremonii: deschidere și închidere). Cel mai în vârstă sportiv român a fost Bartha Levente (41 de ani, bob- 4 persoane, masculin), iar cel mai tânăr, boberul Mihai Cristian Tentea (19 ani, pilotul bobului de 2 persoane, masculin).
În clasamentul final, pe medalii, se află 30 de națiuni, iar în prima treime sunt: 1. NORVEGIA – 39 de medalii (14 de aur, 14 de argint, 11 de bronz); 2. Germania – 31 (14, 10, 7); 3. Canada – 29 (11, 8, 10); 4. S.U.A. – 23 (9, 8, 6); 5. Olanda – 20 (8, 6, 6); 6. Suedia – 14 (7, 6, 1); 7. Republica Coreea – 17 (5, 8, 4); 8. Elveția – 15 (5, 6, 4); 9. Franța – 15 (5, 4, 6) și 10. Austria – 14 (5, 3, 6).
Cred că mulți români sunt puțin supărați pentru că olimpicii noștri n-au cucerit nicio medalie la PyeongChang, mai ales că Raluca Nicoleta Strămăturaru a fost aproape de medalia de bronz! Totuși, trebuie să privim lucrurile și prin prisma dotărilor materiale, a investițiilor de orice natură pentru bunul mers al sporturilor de iarnă, al căror palmares este departe, foarte departe, de sporturile de vară! În acest context, apreciez cele spuse de către Mihai COVALIU – președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, prezent la PyeongChang: „ După această ediție a JO de iarnă, vom face o analiză foarte serioasă. Acolo unde s-au obținut rezultate care ne permit să sperăm că în viitor există șanse de progres, acolo unde echipa este unită și unde oamenii au demonstrat că își doresc să facă performanță, vom crea un program special, astfel încât, la JO de iarnă 2022, să ne prezentăm mult mai bine decât am făcut-o acum”.
Să v-audă Domnul, domnule președinte Mihai COVALIU!
Prof. Marin ȘTEFAN,
Președintele Comisiei de Educație și Cultură Olimpică
a Academiei Olimpice Române, filiala Sălaj
