În ce fotbal vrei să investeşti, Gică?

Sincer, am rămas surprins de declaraţia pe care le-a oferit-o Gică Popescu unor colegi din presa locală. „Despre o impicare a mea aici în fotbal… niciodată să nu spui niciodată”, spune Baciul. Trec cu vederea anumite greşeli gramaticale şi mă gândesc strict la ceea ce înseamnă implicare, adică un fel de a investi. Nu ştiu dacă Popescu cunoaşte faptul că Zalăul nu mai are echipă de fotbal nici măcar la nivelul Ligii a III-a sau că ne amăgim acum cu o echipă care evoluează la cel mai slab nivel din punct de vedere valoric. Probabil că Baciul o fi auzit cândva de Armătura Zalău, cu toate că, la acea vreme, era în perioada de glorie ca jucător, nu-i păsa lui de ligile inferioare din România.
Ne bucurăm că un fotbalist de talia lui Gică Popescu pare interesat de fotbalul din municipiu, deşi, mai degrabă cred că a fost o declaraţie dată „în dorul lelii”. Însă, înainte să-l aducem pe Baciul în fotbalul zălăuan, ar trebui să-l întrebăm: în ce fotbal vrea să investească?
Noi am dat cu piciorul unei echipe de Liga a III-a, inconştienţi de faptul că odată cu dispariţia clubului FC Zalău este afectat întreg „sportul rege” din judeţ, iar tinerii care evoluează la cluburile de copii şi juniori din Sălaj nu mai au acea echipă fanion, aşa cum era ea, unde să promoveze la terminarea junioratului.
Orgoliile foştilor, dar şi ale celor care au înfiinţat noua echipă, au făcut ca fotbalul zălăuan să moară după nouă ani în care FC Zalău a activat în Liga a III-a. Timp de nouă ani, nimeni nu a avut curajul să o spună clar şi răspicat că lucrurile nu se îndreaptă în direcţia bună, cu toate că vedeam tot mai mulţi jucători din alte zone ale ţării, iar în final, nici antrenorii sălăjeni nu au mai fost pe placul conducerii.
Au fost ani în care, o parte dintre persoanele aflate în conducerea clubului FC Zalău au afirmat că se doreşte promovarea dar, la scurt timp, aceleaşi persoane ne aruncau „praf în ochi”, spunând că ei şi-ar dori acest lucru, dar autorităile locale nu pot susţine o echipă în Liga a II-a. Timp de nouă ani, „pisica moartă” a fost aruncată dintr-o curte într-alta, iar când cuţinut a ajuns la os, nimeni nu a vrut să închidă rana, aşa cum ar fi făcut un medic adevărat. Noi am procedat româneşte, a fost mai simplu să-i tăiem mâna, deşi, ulterior, ne-am dat seama că ne-am tăiat craca de sub picioare.
Cu partipriuri politice, niciodată nu vom mai avea la Zalău un fotbal de calitate, aşa cum nici România nu va mai o „Generaţie de Aur” din care a făcut parte şi Gică Popescu.