Nu ştiu ce ar mai fi de spus despre FC Zalău după 11 etape scurse din campionat, în care a acumulat doar şase puncte (trei remize şi o victorie). Este clar, situaţia financiară a clubului, mai exact blocarea conturilor din cauza datoriilor către bugetul statului, a făcut ca echipa să se afle astăzi într-o situaţie delicată atât din punct de vedere financiar, cât şi al performanţei. Parcă mi-e greu să vorbesc despre performanţă şi profesionalism în al treilea eşalon, unul în care mulţi dintre jucătorii echipelor participante au şi un serviciu pe lângă faptul că joacă fotbal. Cei mai mulţi dintre ei sunt plătiţi şi pentru faptul că joacă fotbal, nu cu sume colosale, dar suficient pentru se gospodări de la o lună la alta. Din Liga a III-a nu se va face niciodată avere aşa cum, probabil, au impresia tinerii care astăzi activează în campionatele judeţene, cu speranţa că într-o bună zi vor ajunge la o echipă din eşalonul trei.
La FC Zalău nu se mai poate vorbi despre salarii de luni bune, jucătorii evoluează „pe burta goală”, iar unii au şi plecat din această cauză. Preşedintele le-a „îndulcit” amarul în ultimele etape cu câteva prime, lucru insuficient însă pentru nişte jucători care vor să-şi croiască un viitor în şi din fotbal.
Este clar, datoriile clubului nu le-am acumulat noi, nici dumneavoastră – cititorii de zi cu zi, ci acei oameni care s-au ocupat de destinele acestui club din momentul înfiinţării. Pare absurd, totuşi, cum problemele altor cluburi au fost rezolvat în cele din urmă, iar la FC Zalău, conturile continuă să rămână blocate. Este nedrept să lăsăm un club de fotbal să moară după aproape opt ani de la promovare, chiar dacă Liga a III-a nu este un eşalon potrivit pentru clubul FC Zalău şi pentru potenţialul economic al acestui municipiu.
După aproape opt ani de la promovare, moment în care autorităţile locale şi conducătorii clubului au promis „marea cu sarea”, FC Zalău a ajuns astăzi o echipă care îşi asociază tot mai mult numele cu noţiunea de „eşec”, „neputinţă”, „neajuns”, chiar şi „desfiinţare”.
Fotbalul trebuie ajutat, la fel ca celelalte ramuri sportive, iar după ce vor fi rezolvate problemele, cunducătorii clubului să demonstreze, nu doar să promită că pot duce Zalăul în al doilea eşalon fotbalistic, acolo unde a fost şi în urmă cu zece ani.