• O reţea vastă de relaţii a generat pierderi enorme pentru finanţele Vaticanului • Principalul vizat este cardinalul Angelo Becciu, responsabil şi cu investiţiile Vaticanului în derivate financiare, realizate într-o anumită proporţie chiar cu bani donaţi pentru cei săraci şi nevoiaşi • Un alt scandal financiar major ce a vizat acuzaţii similare cu cele recente a apărut în 2018, de data aceasta vizând Corul Capelei Sixtine, cel mai vechi ansamblu coral din lume, caz în care Vaticanul a lansat şi are în derulare o investigaţie
„Iubirea de argint este rădăcina tuturor relelor şi cei ce au poftit-o cu înfocare au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns cu multe dureri”. (Epistola întâia către Timotei a Sfântului Apostol Pavel/Timotei 6:10)
Până şi cei mai evlavioşi dintre oameni cad adeseori în păcat. Ce te faci însă când unii dintre cei mai înalţi funcţionari de la Vatican dezvoltă „iubirea de bani”? Dezvăluirile din sânul Bisericii Catolice provoacă orori pentru publicul larg, credincios sau nu, de ceva timp încoace. Ţinută mult timp sub preş, „mizeria” a început să iasă la suprafaţă. După dezvăluirile privind abuzurile sexuale din interiorul clerului Bisericii Catolice din ultimii ani, o altă informaţie pune o pată greu de curăţat asupra activităţii Vaticanului – de data aceasta din zona financiară.
Un judecător de la Vatican a dispus, sâmbătă, ca zece persoane, printre care şi un cardinal italian, să fie judecaţi pentru presupuse infracţiuni financiare, printre care delapidare, spălare de bani, fraudă, extorcare şi abuz în serviciu. Procesul urmează să înceapă pe 27 iulie, iar principalul vizat este cardinalul Angelo Becciu. Vizaţi sunt mai mulţi şefi ai unităţii de intelligence financiar de la Vatican, apropiaţi ai cardinalului Becciu şi doi brokeri imobiliari împlicaţi în achiziţia de către Vatican a unei clădiri într-un cartier de lux din Londra.
Becciu a fost demis de Papa Francisc în septembrie 2019. El şi-a clamat inocenţa pe parcursul ultimilor ultimilor doi ani, cât a durat investigaţia. Becciu, care a fost omul numărul doi în Secretariatul de stat al Vaticanului, a devenit cel mai înalt oficial al Sfântului Scaun pus sub acuzare pentru (multiple) infracţiuni financiare.
Pus sub acuzare a fost şi secretarul personal al lui Becciu, părintele Mauro Carlino, dar şi o italiancă personal-neclerical care a lucrat pentru cardinal.
De menţionat că Becciu a fost „prolific” în activităţile sale, el fiind responsabil, de altfel, şi cu investiţiile Vaticanului în derivate financiare, investiţii realizate într-o anumită proporţie chiar cu bani donaţi pentru cei săraci şi nevoiaşi. De asemenea, un alt scandal financiar major ce a vizat acuzaţii similare cu cele recente a apărut în 2018, de data aceasta vizând Corul Capelei Sixtine, cel mai vechi ansamblu coral din lume, caz în care Vaticanul a lansat şi are în derulare o investigaţie.
La rândul lor, în speţa imobiliară, cei doi brokeri italieni, pe numele lor Gianluigi Torzi şi Raffaele Mincione, au fost inculpaţi pentru delapidare, fraudă şi spălare de bani. Torzi, pentru care magistraţii italieni au emis un mandat de arestare în luna aprilie, a fost de asemenea acuzat de extorcare (şantaj). Ambii au negat acuzaţiile. De asemenea, patru companii asociate cu inculpaţii, două din Elveţia, una din Statele Unite şi una din Slovenia, au fost puse sub acuzare.
Investigaţia cu privire la achiziţia imobilului din Londra a devenit publică pe 1 octombrie 2019, când poliţia de la Vatican a realizat un raid la birourile Autorităţii de Informare Financiară (AIF) şi Secretariatului de Stat al Sfântului Scaun, „inima” administrativă a Bisericii Catolice, adică cel mai important departament administrativ, de unde s-au confiscat mai multe documente.
Preşedintele de atunci al AIF, Rene Brulhart, un elveţian în vârstă de 48 de ani, şi Tomasso di Ruzza, fostul director italian al AIF, au fost acuzaţi de abuz în serviciu pentru neprotejarea intereselor Vaticanului şi pentru faptul că i-au oferit lui Gianluigi Torzi, unul din brokerii imobiliari, un „avantaj necuvenit”. Di Ruzza este de asemenea acuzat că şi-a folosit într-un mod „neadecvat” cardul de credit ce i-a fost pus la dispoziţie de instituţie şi că a divulgat informaţii confidenţiale, respectiv secrete de serviciu.
• Vaticanul: Procesul are legătură directă cu orientările şi reformele Papei Francisc
În 2014, Secretariatul de stat a investit mai bine de 200 de milioane de euro, mare parte contribuţii de la credincioşi, într-un fond condus de Raffaele Mincione, realizând o achiziţie echivalentă a 45% dintr-un imobil comercial şi rezidenţial situat în districtul londonez South Kensington.
Documentele ce motivează acuzaţiile arată că Mincione a încercat să-i păcălească pe oficialii Vaticanului, care au încercat în 2018 să încheie relaţia cu el. Ulterior, Vaticanul a recurs la Torzi pentru a cumpăra şi restul din imobil, însă pe urmă l-a acuzat pe acesta de şantaj.
La vremea respectivă, Becciu se afla în ultimul său an în postul de secretar de stat adjunct pentru afaceri generale, un post administrativ care gestiona sute de milioane de euro. Per total, Secretariatul de stat de la Vatican a investit peste 350 de milioane de euro în imobilul din South Kensington şi a suferit „pierderi enorme”, după cum a afirmat anul trecut cardinalul George Pell, fostul trezorier de la Vatican. Pe lângă cele 5 capete de acuzare de fraudă şi cele 2 de abuz în serviciu, Becciu mai este acuzat şi că a făcut presiune asupra unui martor care ar fi trebuit să facă declaraţii mincinoase în anchetă.
De asemenea, în septembrie 2020, Financial Times scria că Becciu a mai investit alte 95,75 de milioane de lire sterline într-un alt complex imobiliar, tot din Londra, situate în zona pieţei Cadogan din cartierul Knightsbridge, una din cele mai scumpe zone rezidenţiale din Londra. Achiziţia a fost finanţată parţial cu ipoteci de la fosta bancă elveţiană BSI şi de la banca Rothschild, conform contractelor de împrumut consultate de FT. Planul de dezvoltare a fost gestionat de o companie britanică numită Sloane şi Cadogan, scopul simplu fiind de a vinde cu un anumit profit apartamentele după ce acestea ar fi fost renovate.
Circa 75 de pagini din cele 487 ale anchetei îi sunt dedicate lui Becciu. Acesta ar fi încercat să distragă atenţia de la ancheta privind investiţiile Vaticanului şi să discrediteze magistraţii ce investigau cazul prin intermediul mass-mediei italiene. Documentele mai arată că Becciu a continuat să aibă influenţă asupra transferurilor de fonduri operate de Secretariat şi ulterior părăsirii postului. Alte acuzaţii împotriva acestuia vizează deturnarea de fonduri şi contracte către companii sau organizaţii caritabile controlate de către fraţii săi de pe Sardinia, insula lor de baştină.
Pusă sub acuzare pentru fraudă a fost şi Cecilia Marogna, de 40 de ani, de asemenea născută în Sardinia, care a lucrat pentru Becciu. Potrivit anchetatorilor, ea ar fi primit prin intermediul unei firme din Slovenia circa 575.000 de euro din partea Secretariatului de Stat al Vaticanului, în anii 2018-2019, bani pe care i-a folosit „în beneficiu personal”, inclusiv pentru achiziţia de bunuri de lux. Într-un comunicat al Vaticanului se arată că ea a derulat de asemenea activităţi de spionaj pentru Becciu.
Într-un comunicat al Vaticanului se subliniază că iniţiativa judecătorească are legătură directă cu orientările şi reformele papei Francisc în efortul de transparenţă şi însănătoşire a finanţelor Vaticanului. „Ipoteza părţii acuzatoare este că aceste eforturi au fost contrastate de activităţi speculative ilicite, aducând prejudicii pe planul reputaţiei în termenii indicaţi în cererea de trimitere în judecată”, se arată în comunicat.
• Cei 10 acuzaţi
Au fost chemaţi în judecată Rene Brulhart, fost preşedinte al Autorităţii de Informare Financiară (AIF), acuzat de abuz în serviciu; monseniorul Mauro Carlino, fost secretar al Substitutului Secretariatului de stat, acuzat de extorcare şi abuz în serviciu; Enrico Crasso, agent financiar care de decenii avea în gestiune investiţiile Secretariatului de stat, acuzat de speculă, corupţie, extorcare, spălare de bani şi auto-spălare de bani, fraudă, abuz în serviciu, fals material în acte publice comise ca privat şi fals în înscrisuri private; Tommaso Di Ruzza, fost director AIF acuzat de speculă, abuz în serviciu şi încălcarea secretului de serviciu; Cecilia Marogna, care a primit sume considerabile de bani din partea Secretariatului de stat pentru a desfăşura activităţi de spionaj, acuzată de speculă; Raffaele Mincione, agent financiar care a determinat Secretariatul de stat să-şi asume cote importante din fondul care avea în proprietate imobilul londonez de la nr. 60 de pe Sloane Avenue, folosind apoi banii primiţi pentru propriile investiţii speculative, acuzat de speculă, fraudă, abuz în serviciu, însuşire necuvenită şi auto-spălare de bani; Nicola Squillace, avocat implicat în tratative, acuzat de fraudă, însuşire necuvenită, spălare de bani şi auto-spălare de bani; Fabrizio Tirabassi, funcţionar la Biroul administrativ al Secretariatului de stat cu rol de protagonist în afacere, acuzat de corupţie, extorcare, speculă, fraudă şi abuz în serviciu; Gianluigi Torzi, agent financiar chemat să ajute Sfântul Scaun să iasă din fondul controlat de Mincione reuşind să obţină o lichidare de 15 milioane de euro pentru a restitui imobilul legitimilor proprietari, acuzat de extorcare, speculă, fraudă, însuşire necuvenită, spălare de bani şi auto-spălare de bani.
Cererea de citare în judecată a fost prezentată, de asemenea, pe numele următoarelor societăţi: HP Finance LLC, legată de Enrico Crasso, cu acuzaţia de fraudă; Logsic Humanitarne Dejavnosti, D.O.O., legată de Cecilia Marogna, cu acuzaţia de speculă; Prestige Family Office S.A., legată de Enrico Crasso, cu acuzaţia de fraudă; în fine, Sogenel Capital Investment, legată de acelaşi Enrico Crasso, cu acuzaţia de fraudă. Unele delicte sunt considerate „concurente”.
Comunicatul Vaticanului menţionează că „au ieşit la iveală elemente pe numele cardinalului Giovanni Angelo Becciu, în dreptul căruia procedura, după cum este prevăzut în normele aflate în vigoare, este declanşată pentru acuzaţiile de speculă şi abuz în serviciu, chiar şi în condiţii concurente, precum şi pentru acuzaţia de subornare de martori”.
Anchetele au început în luna iulie a anului 2019 în urma unui denunţ înaintat de Institutul pentru Operele Religioase (IOR) şi de Oficiului Revizorului General, fiind efectuate de Oficiul Publicului Minister şi secţia de Poliţie Judiciară a Corpului Jandarmeriei. Activităţile de strângere a documentaţiei au fost efectuate cu Procuratura din Roma şi nucleul de Poliţie Economico-Financiară a Gărzii Financiare din Roma. Comunicatul Vaticanului menţionează drept „apreciabilă” cooperarea cu procuraturile din Milano, Bari, Trento, Cagliari şi Sassari, cu respectivele secţii ale poliţiei judiciare.
Potrivit Vaticanului, activităţile de culegere a documentaţiei, desfăşurate alături de comisiile rogatorii din numeroase ţări (Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Jersey, Luxemburg, Slovenia, Elveţia), au permis scoaterea la lumină a unei vaste reţele de relaţii cu operatori ai pieţelor financiare care, se precizează în comunicatul amintit, „au generat pierderi consistente pentru finanţele Vaticanului, folosindu-se chiar de resursele destinate operelor de caritate personală ale Sfântului Părinte”.
• Papa Francisc va rămâne în spital încă o săptămână după operaţia de duminică
Papa Francisc este conştient, respiră fără asistenţă şi are o stare generală bună după operaţia suferită duminică, prin care i-a fost îndepărtată o parte a colonului, a anunţat Vaticanul. Suveranul pontif, în vârstă de 84 de ani, va rămâne în spital timp de şapte zile, sub supravegherea medicilor, după cum relata ieri The Guardian.
Intervenţia chirurgicală de duminică seara a durat 3 ore şi a fost făcută de o echipă chirurgicală de 10 persoane la spitalul Gemelli din Roma, a anunţat ieri purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, prin intermediu unei declaraţii de presă.
Papa a suferit o hemicolectomie, o procedură prin care este îndepărtată o parte a colonului, după cum a mai spus Bruni.
Declaraţia purtătorului de cuvânt nu a clarificat dacă decizia medicilor de a îndepărta o parte a colonului a fost luată înainte sau în timpul operaţiei. Intervenţia chirurgicală programată a fost pentru stenoză diverticulară simptomatică a colonului, o afecţiune în care excrescenţe asemănătoare unor saci ies din stratul muscular al colonului, îngustându-l.
Afecţiunea este mai frecventă la persoanele în vârstă.
Papa Francisc a fost internat duminică după-amiază în spital. Potrivit presei italiene, Papa a venit cu maşina, în total anonimat, în jurul orei locale 15:00, însoţit doar de şofer şi de un consilier. Nici măcar tot personalul clinicii nu ştia că Sfântul Părinte se va număra printre pacienţi.
Este pentru prima dată când Papa Francisc este internat în spital, de la alegerea sa ca Suveran Pontif în 2013, cu excepţia unei operaţii de cataractă suferită în urmă cu doi ani. (M.G.)
• Vaticanul a investit în instrumente derivate riscante cu bani donaţi pentru cei nevoiaşi
Oamenii cardinalului Giovanni Angelo Becciu – suspectaţi că au finanţat şi Rocketman (2019), film biographic despre muzicianul Elton John
Vaticanul a investit o sumă donată pentru cei săraci şi nevoiaşi în instrumente derivate riscante care au pariat pe bonitatea financiară a companiei americane Hertz, companie de închirieri auto care a intrat în incapacitate de plată în prima jumătate a lui 2020, scria în luna octombrie din anul trecut Financial Times, care intrase în posesia unor documente oficiale.
În 2018, Papa Francisc a declarat că credit default swap-urile (CDS) „au încurajat creşterea” unei atitudini financiare nocive şi a „pariurilor pe eşecurile altora”, lucruri „inacceptabile din perspectiva eticii”. Instrumentele derivate, a spus atunci suveranul pontif, sunt „o bombă cu ceas”. Vaticanul chiar a emis un document oficial de peste 10.000 de cuvinte în care deplângea utilizarea derivatelor financiare.
Dar trei ani mai devreme, o parte dintr-un portofoliu de 528 de milioane de euro al Vaticanului, portofoliu „derivat din donaţii”, a fost folosită pentru a cumpăra certificate structurate (structured notes) ce conţineau şi credit default swap-uri ca parte dintr-un pariu că Hertz va reuşi să-şi plătească în continuare datoriile până în aprilie 2020. Compania şi-a înaintat dosarul de faliment în luna imediat următoare, Vaticanul reuşind să iasă la limită din investiţia care până la urmă s-a dovedit câştigătoare.
Investiţia a fost făcută sub supravegherea cardinalului Giovanni Angelo Becciu, care a fost retras în 2020 de către Papă din cauza a ceea Becciu a descris la vremea respectivă drept o acuzaţie de „deturnare” (misappropriation – eng.) de fonduri.
Banii din fondul respectiv au fost investiţi în numele Secretariatului de Stat al Vaticanului, administraţia centrală a Sfântului Scaun, unde cardinalul Becciu a fost al doilea om ca importanţă şi funcţie începând cu 2011 şi până în 2018. Secretariatul are responsabilitatea de a administra donaţiile făcute Bisericii de către catolicii din toată lumea.
Publicaţia londoneză scria anul trecut că nu par să existe dovezi că Papa Francisc ar fi ştiut de investiţia Vaticanului în structuratele legate de CDS-uri pe Hertz, care erau deţinute în mod direct printr-un cont din Elveţia al Secretariatului. Investiţia a fost făcută printr-un consultant extern în numele Vaticanului.
Tranzacţii similare cu CDS-uri s-au dovedit dezastruoase pentru câteva fonduri de investiţii în faţa unui val de falimente în sectorul privat american în 2020. CQS, un fond de investiţii din Londra condus de traderul miliardar Michael Hintze, a suferit în primăvara lui 2020 o pierdere pe fondul său principal de circa 50% după ce incapacităţi de plată printre care şi cea a Hertz a dus la pierderi majore pe instrumente derivate cu risc ridicat.
Alte investiţii făcute în numele Secretariatului de către oameni numiţi de cardinalul Becciu includ finanţarea filmului din 2019 Rocketman – un film biografic despre muzicianul Elton John – potrivit documentelor văzute de Financial Times. M.G.
• Anchetă privind fraude şi spălare de bani la Corul Capelei Sixtine, cel mai vechi ansamblu coral din lume
Vaticanul a lansat în septembrie 2018 o investigaţie la Corul Capelei Sixtine după ce au apărut în presă informaţii că membri ai celebrului cor ar putea fi implicaţi în fraude, deturnări de fonduri şi spălare de bani.
La vremea respectivă, Vaticanul a emis un comunicat de presă în care a confirmat că Papa Francisc a autorizat investigaţia privind posibile neregularităţi financiare la unul dintre cele mai vechi coruri din lume.
Comunicatul a venit la câteva ore după ce ziarul La Stampa a publicat un articol în care se arăta că magistraţii Vaticanului îi investighează pe managerul clerului, care este mirean, şi pe director, care este preot.
Vaticanul a precizat atunci doar că suveranul pontif a autorizat investigaţia cu câteva luni luni în urmă şi că aceasta este încă în desfăşurare.
Fondat în 1471, Corul Capelei Sixtine este considerat cel mai vechi cor din lume, rădăcinile sale istorice mergând către Schola Cantorum, înfiinţată de Papa Grigore cel Mare în jurul anului 600. (M.G.)
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
