Trista realitate: Zalăul, cu zeci de ani în urma municipiilor vecine

Indiferent de categoria studiilor ori sondajelor din care fac parte orașele țării, implicit și reședința județului Sălaj, municipiul nostru se situează aproape mereu, în mod invariabil, pe ultimele locuri. Dacă o astfel de clasificare ne poate bucura, atunci când se referă la infracționalitate sau numărul accidentelor rutiere mortale – de exemplu – celelalte topuri reprezintă, de cele mai multe ori, un motiv de tristețe și dezamăgire pentru comunitatea noastră.

Astfel, în privința salarizării, a turismului, a nivelului de trai, curățeniei, posibilități de recreere, dar mai ales în privința dezvoltării și a imaginii generale a municipiului în ochii zălăuanilor, lucrurile stau de la dezamăgitor înspre tragic.

Studiul „Orașe și cartiere din România”, disponibil pe platforma de anunțuri dedicată exclusiv sectorului imobiliar, a analizat, pe tot parcursul desfășurării sale, percepția cetățenilor asupra orașelor și, în cazul marilor municipii, a cartierelor în care aceștia locuiesc, având în vedere zece criterii: siguranța, costul general al vieții, facilitățile medicale, educația, calitatea aerului, curățenie, recreere, accesul la magazine și restaurante, servicii de transport și nivelul de liniște.

Din păcate, aşa cum era de aşteptat, municipiul Zalău se găsește la coada topului, doar două municipii au, potrivit studiului, standarde și condiții de trai mai proaste decât cele existente în reședința județului Sălaj. Contrastul este și mai dramatic și ne distanțează inclusiv de regiunea geografică în care ne găsim, având în vedere faptul că Transilvania a fost votată ca fiind zona cu cele mai multe avantaje și standardele cele mai ridicate de viață.

Astfel, românii au votat Brașovul ca fiind cel mai avantajos oraș din țară, iar Transilvania cea mai bună regiune în care ai putea locui. Următoarele locuri de pe podium sunt ocupate de Oradea și Cluj-Napoca, municipiile care încadrează reședința județului Sălaj.

Clasamentul continuă cu orașele Sibiu, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Miercurea Ciuc, Slobozia, Timișoara, Târgu Mureș. Pe de altă parte, cele mai dezavantajoase orașe din țară sunt Alexandria, Focșani, Brăila, urmate de Călărași, Satu Mare, Bacău, Giurgiu, Zalău, Galați și Buzău, în această ordine, conform voturilor celor care au participat la studiu.

Peste 260.000 de români participanți la studiu

„Această analiză este cel mai amplu studiu de percepție efectuat în România pe tema criteriilor relevante în alegerea unei locuințe. Volumul eșantionului – aproape 260.000 de respondenți – și marja de eroare de 0.2 la sută, comparativ cu media de +/- 3 la sută utilizată de regulă în sondaje, dau greutate și precizie rezultatelor și ne fac să ne apropiem de studiile de tip big data”, a spus Dan Petre, Business Developer D&D Research. În Cluj-Napoca, spre exemplu, primele cinci poziții sunt ocupate de cartierele  Grigorescu, Gheorgheni,  Zorilor, Plopilor și Mănăștur.
Cartierul Nufărul este cel mai avantajos din Oradea, acesta fiind urmat de Rogerius, Cantemir, Centru Civic și Decebal.
În cazul orașului Sibiu, primele cinci locuri sunt ocupate de următoarele cartiere: Sub Arini, Valea Aurie, Ștrand, Trei Stejari și Calea Dumbrăvii.
Copou este cel mai avantajos cartier din Iași, acesta fiind urmat de Tomești, Centru Civic, Tătărași și Alexandru cel Bun, arată studiul „Orașe și cartiere din România”.
Timișorenii au plasat cartierul Bucovina în fruntea clasamentului, urmat de Soarelui, Dacia, Complex Studențesc și Steaua. Municipiul Zalău nici nu a mai fost clasificat pe aceste subdiviziuni, dată fiind situația generală destul de nesatisfăcătoare, existenă în toate cartierele municipiului.

În 2016-2017, Storia.ro a desfășurat un studiu complex despre orașele și cartierele din România. Raportul cercetării se bazează pe evaluările acordate de localnici zonelor în care locuiesc. Printre criteriile de evaluare prezente în studiu se numără costul general al vieții, accesul la instituțiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curățenia și zgomotul din mediul urban, spațiile verzi, situația transportului public sau accesul la institutiile educaționale.
Studiul amplu realizat de Storia.ro și agenția de cercetare D&D Research a reunit 258. 948 de români, care au răspuns chestionarului propus.

Pentru realizarea clasamentului, participanții studiului au fost invitați să evalueze orașele și cartierele în care locuiesc (având în vedere cele zece criterii) de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar mențiunile care au primit cel puțin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

Slobozia și Giurgiu ne-au întrecut

Singurele speranțe de care ne mai putem “agăța” sunt contractele deja semnate de municipalitate ce implică fonduri europene, cifrele oficiale (și care, evident, pot fi verificate de orice locuitor al municipiului) arătând că Zalăul are deja semnate contracte pe investiții, implicit dezvoltare, în valoare de 19,5 milioane de lei (aproximativ 4, 1 milioane de euro), iar proiectele depuse, parte din ele deja cu șanse de peste 90 la sută de a fi aprobate, însumând aproape 50 de milioane de lei, aproximativ 10 miloane de euro. Municipiul Zalău pregătește la această oră și alte proiecte, toate în valoare de peste 100 de milioane de lei, totalul absorbției de bani europeni fiind în jurul valorii de 40 de milioane de euro.

Nu se știe încă dacă, până la final, vom reuși să atragem această sumă considerabilă de care depinde de fapt, șansa noastră de a ne clasifica, în viitor, pe un loc mai bun în privința impresiei generale pe care zălăuanii o au față de municipiul în care trăiesc, șansa de a reuși să ne ridicăm un pic mai aproape de nivelul municipiilor vecine care, iată, au ajuns să se distanțeze de noi într-un ritm amețitor.