Se spune că doar două lucruri sunt sigure în viaţa oricărui pământean şi unul dintre ele o reprezintă taxele. Se mai spune că problema conformării fiscale este la fel de veche, precum taxele în sine. Şi dacă ar fi, în final, să relaţionăm cu exemplul privind educarea copiilor noştri asupra a ceea ce reprezintă taxele, prin a le mânca 45% din îngheţată, atunci putem susţine că şi educaţia fiscală, chiar de la o vârstă fragedă, este importantă.
Ce este însă cert, chiar dacă ne place sau ba (din diverse motive), indiferent de sistemul fiscal al fiecărui stat, cetăţenii trebuie să-şi achite benevol, integral, la scadenţă, impozitele pe care le au în sarcină. Dacă pentru taxele reţinute la sursă în România contribuabilul nu are niciun cuvânt de spus şi pur şi simplu lasă conformarea în sarcina celui care îi plăteşte venitul, în multe alte cazuri intervine conformarea voluntară a persoanei fizice. Evident, acest demers nu presupune că persoana este liberă să plătească sau nu taxele datorate (să nu uităm că taxele sunt un lucru cert), ci că persoana ar trebui să-şi asume şi să respecte obligaţiile care îi revin, nu să aştepte să fie forţat de către fisc la plata acestora. Astfel, intervine un element important care ţine de voinţa (sau bunăvoinţa) de a fi un bun contribuabil.
În contextul creşterii conformării voluntare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat campanii de informare pentru creşterea conformării voluntare în domeniul impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale.
Altfel, creşterea gradului de înrolare în sistemul fiscal al persoanelor care prestează diferite servicii nefiscalizate reprezintă o prioritate pentru ANAF. Vorbim despre comerţ online, meditaţii, cedarea folosinţei bunurilor, comerţ stradal, activităţi de intermediere, prestări de servicii (inclusiv online), servicii necalificate către populaţie (zugravi, instalatori, service auto etc.), dezvoltări imobiliare, piaţa auto second-hand şi altele.
O arie sensibilă de servicii cu risc crescut de neconformare, şi nu doar în România, ci şi în alte state, este cea care ţine de domeniul înfrumuseţării. Astfel că ne-am propus în acest articol să atingem subiectul persoanelor fizice neînregistrate fiscal, ce prestează servicii de înfrumuseţare precum: manichiură / pedichiură, tratamente faciale, tratamente corporale, modelare / micropigmentare sprâncene, machiaj, aplicare gene false etc.
Despre ce este vorba şi ce este de făcut? Dacă privim din unghiul contribuabilului, acesta obţine un venit ce îi intră în portofel / buzunar în forma sa brută, iar din perspectiva autorităţilor fiscale, acesta poate fi, de departe, un venit nefiscalizat. Posibil mulţi dintre noi, măcar o dată în viaţă, am apelat la un astfel de serviciu de înfrumuseţare prestat de o persoană fizică, de cele mai multe ori, din propria sa locuinţă. Cum am ajuns acolo? Şi dacă noi am ajuns, de ce am crede că ANAF nu poate ajunge?
Propunem ca la acest moment să nu ne gândim la ANAF şi la instrumentele pe care inspectorii instituţiei le au la îndemână pentru a identifica persoanele fizice care obţin astfel de venituri (verificarea ulterioară a înregistrării fiscale este doar un pas de urmat, fără mari impedimente) ci la clientul care apelează la astfel de servicii. Cum se pot identifica persoanele care prestează astfel de servicii nedeclarate?
Vom analiza un caz simplu, al doamnei pe care o vom numi, să spunem, „Ochi frumoşi”, ce doreşte să apeleze la serviciul de aplicare de gene false, pentru a avea o privire „mai intensă”. Doamna Ochi frumoşi identifică un grup dedicat de Facebook, unde multe persoane postează diverse anunţuri şi solicită răspunsuri la diferite probleme pe care le au de rezolvat. Astfel că, doamna în discuţie solicită o recomandare privind o persoană care aplică gene false rapid şi, bineînţeles, durabile. În scurt timp, recomandările de astfel de persoane vor curge cu zecile, poate chiar de ordinul sutelor. O mare parte dintre acestea se vor referi la persoane particulare care oferă acest serviciu şi mai puţine poate vor fi pentru saloane de înfrumuseţare, unde persoana X aplică gene.
Se pare astfel că dintr-o simplă postare pe Facebook, doamna Ochi frumoşi îşi poate alege, după bunul plac, pe doamna „Aplic gene false”, „Aplic gene false la domiciliu”, „Gene pe placul tău”, etc. Dintr-o simplă postare nu vom ajunge să aflăm doar despre o persoană care prestează acest serviciu, ci despre o mulţime de persoane, pentru că răspunsurile de genul „Recomand X,Y,Z” vor curge lanţ, recomandări la care doamnele X,Y,Z chiar răspund şi mulţumesc pentru recomandare.
Astfel, se pot facil identifica persoanele care prestează activităţi fără a avea vreo formă legală şi chiar se pot estima şi nişte potenţiale venituri pe care o astfel de persoană le poate câştiga.
Un calcul simplu arată astfel:
-pornim de la un tarif minim de 150 lei (având în vedere că nu este un salon de înfrumuseţare şi preţul poate fi, în general, mai mic), deşi tarifele pot fi mult mai mari ajungând şi la un nivel de câteva sute sau chiar mii de lei
-serviciul în sine durează cam două ore, iar persoanele care oferă acest serviciu pot avea patru programări pe zi, presupunând cinci zile pe săptămână
-rezultă un venit săptămânal de aproximativ 3.000 lei şi aproximativ 12.000 lei/lună
-presupunem şi costurile cu procurarea materialelor necesare, estimând că venitul lunar net ar putea fi undeva la 10.000 lei / lună, venit mult superior salariului minim pe economie
Dacă aceste persoane ar avea o formă legală de funcţionare, de exemplu ar fi înregistrate ca persoane fizice autorizate (PFA), acestea ar datora, anual, atât impozit pe venit, cât şi contribuţii sociale. Ar putea plăti la venit real sau la o normă de venit care ar putea fi mult mai mică decât venitul încasat. Nu vom intra în detalii şi calcule estimative, pentru că ANAF a elaborat un Ghid privind obligaţiile fiscale ce le revin persoanelor fizice care prestează activităţi de înfrumuseţare / întreţinere corporală. Acest ghid poate fi consultat pe site-ul ANAF, la secţiunea de asistenţă contribuabili (Ghid_infrumusetare_2022.pdf (anaf.ro)), unde de altfel se pot regăsi şi multe alte ghiduri pentru diverse tipuri de venituri.
Este de menţionat că unele reguli se schimbă de la 1 ianuarie 2023, de exemplu în ceea ce priveşte nivelul contribuţiilor sociale care se vor plăti (CAS şi CASS – se adaugă noi plafoane) şi cel al venitului anual pentru aplicarea normelor de venit (care se reduce la echivalentul a 25.000 euro). Desfăşurarea activităţii ca PFA este doar un exemplu, existând şi alte forme de desfăşurare a respectivei activităţi ca persoana juridică.
Indiferent de forma în care sunt prestate activităţile, este relativ facil de identificat pe de o parte persoane care prestează astfel de servicii, fără a fi înregistrate fiscal şi fără a declara vreun venit, dar şi persoane (chiar şi saloane) care, chiar dacă sunt înregistrate, declară venituri mult mai mici decât cele efectiv realizate (ex. se întâmplă să-ţi doreşti o programare şi să îţi poţi găsi loc doar în câteva luni, onorariile fiind de altfel destul de mari, şi chiar promovate pe reţelele de socializare).
Nu ne îndoim de faptul că ANAF are deja la îndemână, îşi va dezvolta sau îmbunătăţi diverse instrumente de analiză şi control prin care să coroboreze date din teren. Astfel, este foarte posibil să identifice, la un moment dat, persoanele care oferă acest tip de servicii fără a le fiscaliza, adică fără a-şi înregistra o formă legală de activitate comercială (PFA, SRL) sau chiar şi cazul celora care subdeclară veniturile.
În concluzie, am putea enumera cel puţin trei motive pentru care s-ar impune conformarea voluntară şi în cazul afacerilor cu servicii de înfrumuseţare:
1.Pentru a evita sancţiunile prevăzute de lege, în cazul depistării în urma unui control, care poate apărea oricând, pe neaşteptate.
2.Pentru a putea atrage, ulterior înfiinţării ca formă comercială de lucru – PFA, SRL – finanţări diverse (inclusiv bancare) sau parteneriate, pentru extindere şi dezvoltare.
3.Nu mai puţin important este aspectul moral, de bun contribuabil, ca poziţionare vizavi de obligaţiile care ne revin fiecăruia, contribuabil mic sau mare, persoană fizică sau juridică. Indiferent că ne place sau nu, trăim şi funcţionăm într-un stat cu un sistem fiscal, care trebuie respectat. Conformarea voluntară este un pas spre normalitate, ca atitudine corectă şi un exemplu pe care îl dăm şi generaţiilor tinere.
Şi dacă unii au argumentele la ei pentru neconformare (şi aici am putea dezbate destul de mult pe subiect), putem totuşi spune că fuga de conformare înseamnă asumarea unor riscuri: amenzi, costuri retroactive semnificative şi chiar riscul de închidere a afacerii.
Astfel, în contextul în care se discută despre reforma ANAF şi demersurile pe care aceasta le întreprinde, dar mai ales pentru că „paza bună trece primejdia rea”, recomandăm ca persoanele care desfăşoară astfel de activităţi să ia măsurile necesare pentru a se înregistra, fiscalizând astfel benevol veniturile obţinute, înainte ca ANAF să ajungă în control şi să ia măsurile legale.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
