Pensia de invaliditate este cel de-al IV-lea tip de pensie pe care cotidianul Magazin Sălăjean, împreună cu reprezentanții Casei Județene de Pensii Sălaj, îl prezintă în detaliu celor interesați, un articol ce face parte din seria dedicată tipurilor de pensii de stat din România. O persoană poate beneficia de pensie de invaliditate doar dacă este încadrată într-un grad de invaliditate prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, indiferent de stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii. În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este: de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire; de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire și de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Categoriile de beneficiari ai pensiei de invaliditate
Sunt considerați beneficiari ai acestui tip de pensie asiguraţii care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca; persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA; elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale; persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la Revoluţia din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele din Decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei apariției invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.
Încadrarea în grad, revizuirea medicală şi contestarea deciziei medicale
Evaluarea capacităţii de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se face de către medicul expert al asigurărilor sociale, la cererea persoanei interesate. Prin urmare, aceasta nu se face din oficiu, fiind nevoie de o solicitare a persoanei, viitor beneficiar de pensie de invaliditate. Actele necesare încadrării în grad de invaliditate sunt:cerereea scrisă, actul de identitate, documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii), adeverinţa eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu medical, documentul din care să rezulte cauza invalidităţii, documentul care să ateste data ivirii invalidităţii, după caz. Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt, după caz: fişa tip BP2/Adeverinţă de confirmare eliberată de Direcţia de Sănătate Publică, în caz de boală profesională; FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul de muncă al accidentului sau adeverinţă de confirmare a înregistrării accidentului de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă; documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în caz de schizofrenie/neoplasm/SIDA; pentru afecţiunea neoplazică se anexează şi rezultatul examenului histopatologic; Decizia medicală de încadrare într-un grad de invaliditate se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii. Comisiile medicale de contestaţii funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă. Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării. Deciziile comisiilor medicale de contestaţii pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare. Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile necontestate în termen rămân definitive.
Revizuirea medicală
Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între 1 an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale. După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz: menţinerea în acelaşi grad de invaliditate; încadrarea în alt grad de invaliditate; redobândirea capacităţii de muncă. Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale. Neprezentarea la revizuirea medicală din motive imputabile pensionarului atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii. Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat. Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care: prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă; au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege; au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, prevăzute de lege.
Programe recuperatorii
Pensionarii de invaliditate care sunt supuşi revizuirii medicale au obligaţia de a urma programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socio-profesionale. Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a programelor recuperatorii, atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării. Casele de pensii efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise. Pensia de invaliditate se acordă de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă; de la data încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate; de la data înregistrării cererii, în situaţia persoanelor care nu mai sunt în activitate. Actele necesare: cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate ( anexa 7 la HG nr. 257/2011 – Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010); carnetul (cartea) de muncă (original şi copie); carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie); alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă; actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi copie; livretul militar (original şi copie); diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi; adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa 15 la norme); adeverinţă privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite și speciale în original, dacă este cazul, (anexele 12, 13 și 14 la norme); procura specială pentru mandatar (original și copie); acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare; adeverinţă care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011, original; alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie; decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original); adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original); copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională, unde este cazul.
Stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate
Cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia. La stabilirea pensiei de invaliditate, se acordă, in conditiile legii, un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă dintre stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 la prezenta lege şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate. Stagiul potenţial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de lege, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă. Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de: 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate; 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate. Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80 la sută din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.
Modalităţi de plată; recalcularea și revizuirea pensiei de invaliditate
Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de optiunea pensionarului: prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie sau în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie. Referitor la recalcularea şi revizuirea pensiei de invaliditate, pensia de invaliditate se poate recalcula prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea, în timp ce revizuirea pensiei de invaliditate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.
Suspendarea plăţii pensiei de invaliditate
Pensia de invaliditate se suspendă atunci când: pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat; pensionarul de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă; pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale; pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni, respectiv: persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă; funcţionarii publici; persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil; persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I; persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, şi care se află în una din situaţiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management; membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale; persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice; persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora; alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale; pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseşte în una din situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv; persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă; funcţionarii publici; persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil; persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I.
Încetarea plăţii pensiei de invaliditate
Încetarea plății pensiei de invaliditate are loc artunci când: pensionarul a decedat, începând din luna următoare celei în care a survenit decesul; pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia; când pensionarul de invaliditate şi-a redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii; când au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie; când au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea făcută de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă; au trecut 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale. Reluarea plăţii pensiei de invaliditate se face la cerere, astfel: începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată; începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile. Trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă se face automat, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă şi, din oficiu, se acordă cuantumul cel mai avantajos, deci suma cea mai mare. Beneficiarul nu trebuie să mai facă niciun demers în acest sens și nici să prezinte vreun document. Indemnizaţia pentru însoţitor acordată pensionarilor de invaliditate gradul I se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
