„Avem sau nu guvern?”. Aceasta a fost întrebarea pe care Pompiliu Ceaca, preşedintele sindicatului „Cartel Alfa” Sălaj, i-a adresat-o, miercuri 13 aprilie, reprezentantului guvernului în teritoriu – Marin Niţu – în cadrul şedinţei lunare de Dialog social. La şedinţă au luat parte reprezentanţii sindicatelor sălăjene tematica fiind „analiza problemelor cu care se confruntă sindicatele din judeţ şi propuneri pentru sprijinirea acestora”.
În opinia liderului sindical Ceaca, la ora actuală ţara „nu prea are guvern” făcând referire la Legea unică a salarizării din sistemul bugetar şi la programele de investiţii cu fonduri europene. „Sper, ca în perioada următoare, din discuţiile pe care le-am ascultat aseară să se pună toţi la masă şi să discute de această Lege unică a salarizării. (…). Problema este că se va ajunge, probabil la o înţelegere. La programele europene nu s-a dat drumul. Este singura soluţie, la momentul actual, pentru anul în curs, să se lanseze programe de investiţii: pentru firme, pentru IMM-uri. Şi-au redus activitatea cei care lucrează cu fonduri europene, iar unul dintre aceea sunt eu. Dădeam sume imense la stat, când aveam proiecte în derulare, acum dau minimum necesar. Oricum, veniturile la buget au scăzut. Din multe puncte de vedere nu se lansează aceste programe şi veniturile la buget sunt în scădere. Vor scădea, până vor înceta. Resurse, ca să fie aplicată Legea salarizării unitare, nu au! Se vede foarte clar din incompetenţa lor de a demara programe europene. Nu pot fi competenţi, dacă de atâta vreme o tot tergiversează. Trebuie rezolvată şi problema bugetarilor. Salarizarea implică corecţii la buget. Domnule prefect: sunt foarte dezamăgit de actualul Guvern! Şi de celelalte am fost dezamăgit, dar acesta m-a dezamăgit şi mai mult. Nu mai am nicio speranţă că în ţara asta se va întâmpla ceva”, a spus, dezamăgit, Pompiliu Ceaca, în cadrul şedinţei.
Potrivit acestuia, la nivel naţional problemele sociale se amplifică, dar un aspect important de care trebuie să se ţină cont este salvarea sistemului bugetar, efectuarea corecţiilor la capitolul „salarizarea bugetarilor”. Liderul sindical a mai precizat că nu este normal ca un dascăl sau un medic sa aibă un anumit salariu, iar „alţii” care sunt demnitari să aibă salarii de zeci de ori mai mari, diferenţele salariale imense nefiind normale. „Să ştiţi că cele mai multe investiţii, de când România este membră a Uniunii Europene, le-a realizat Guvernul Boc. Guvern pe care noi l-am huiduit în stradă, de mama focului. Dar, dacă luăm o statistică, putem observa că Boc a guvernat cel mai bine, în sensul că şi în condiţiile în care a fost austeritate s-au lansat o grămadă de investiţii care au dat roade. Acum stăm pe loc – blocaţi. Nu se face nimic pentru a avea resurse. Dacă nu sunt în stare, să plece acasă! Oricum nu fac nimic”, a subliniat în cadrul şedinţei de dialog social liderul celui mai mare bloc sindical din judeţ.
Eusebiu Lehene – „Legea unică de salarizare trebuie asumată politic”
Un alt lider sindical nemulţumit, pe de-o parte, de Legea unică de salarizare, dar şi de proiectul de lege privind salarizarea, este şi Eusebiu Lehene – preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) Sălaj. În opinia acestuia, Legea unică de salarizare trebuie asumată politic. „E anvelopa aceea salarială stabilită cu FMI. E vorba de deficitul bugetar, toate celelalte lucruri trebuie asumate politic şi este clar că în momentul acesta, grila este distorsionată masiv, mai ales prin majorările care s-au introdus anul trecut, cu modificările salariale făcute pe anumite categorii. Faptul că un absolvent de facultate care intră în învăţământ cu acelaşi salariu pe care-l primeşte o femeie de serviciu nu duce la atragerea personalului în învăţământ. De fapt, aceasta cred că este cea mai mare provocare pentru sistemul educaţional: menţinerea la nivele scăzute a salariilor personalului debutant. Nu cred că vom atrage absolvenţi de facultate în sistemul educaţional, în condiţiile în care în perioada următoare încep să iasă în pensie exact cei care intraseră în sistem în perioada aceea a bumului de populaţie, din anii ’70 -’80. Şi asta ar putea costa învăţământul câteva miliarde de euro pe an”, a precizat Eusebiu Lehene. În opinia acestuia, proiectul de lege privind salarizarea, care a fost de altfel retras, trebuia discutat cu sindicatele pentru că în felul acesta s-ar fi sesizat inadvertenţele. „Sper ca în perioada următoare să se lucreze la o ordonanţă care să aşeze lucrurile mai bine în grilă. (…) Una dintre problemele mari este de a coborî cu cel puţin trei ani vârsta de pensionare, aşa cum a fost şi înaintea guvernării Boc”, a adăugat Lehene.
Liderul (FSLI) i-a prezentat prefectului Niţu şi situaţia privind procesele profesorilor. Este voba nu doar de procesele de salarizare, ci şi procese pentru „sporul de simultan” la gimnaziu. „Sporul de simultan se plătea la învăţământul primar. Printr-o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de acum patru ani, s-a stabilit că este o discriminare şi că acest spor trebuie plătit şi învăţământului gimnazial. Avem prevederea respectivă şi noi în continuare mergem în procese. Alte judeţe au rezolvat problema în comisia paritară. La noi, la sugestia comisiei de la departamentul juridic din inspectorat şi cu înţelegerea părţii administrative a inspectoratului, în comisia paritară nu putem rezolva nimic – suntem blocaţi. Ei nu vor să plătească sporurile simultan, noi solicităm să le plătească. Mergem în instanţă şi ne plătesc cheltuieli de judecată de zeci de mii de lei. Avem procese intentate pe plata orelor de educaţie fizică la învăţământul primar, ore care sunt făcute de învăţători şi unde aceştia sunt plătiţi ca şi profesori necalificaţi. Câştigăm toate procesele şi mai avem parte şi de recursuri la Curtea de Apel şi plătim avocaţilor. Noi, în cele din urmă, recuperăm banii, dar tot de la stat şi nu e o soluţie aceasta”, a adăugat Eusebiu Lehene.
Tot în învăţământ sunt procese pentru decontarea navetei la profesori. Aceasta trebuie decontată de autorităţile publice locale. Din păcate însă, multe primării nu dispun de bani la buget pentru decontarea navetei profesorilor, iar aceştia au intentat procese. Acestea vor fi câştigate şi în plus se vor adăuga cheltuieli de judecată.
