Prof. Marin ŞTEFAN
Istoria localităţii Şimleu Silvaniei, bogată în evenimente de orice natură, îşi are începuturile cu mii de ani în urmă, prin prezenţa dacilor autohtoni, atestată prin Cetatea „Dacidava” de pe falnica Măgură şimleuană, despre care marele istoric grec Herodot spunea că sunt „cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci”. Oraşul este atestat documentar în anul 1251, având o participare activă în evenimentele istorico-sociale ale Sălajului şi o spiritualitate religioasă considerabilă. Este recunoscută situarea acestuia în fruntea mişcării de emancipare naţională a românilor din Transilvania în epoca modernă. De-acuma, urbea de la poalele Măgurii Ţării Silvaniei a devenit şi un centru turistic. Da, este oficial, pentru că, miercuri, 24 februarie 2016, în pitorescul oraş sălăjean s-a inaugurat „Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică” (CNIPT) Şimleu Silvaniei, conform Proiectului Administraţiei Şimleu Silvaniei aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România ( valoare – 631.000 de mii de lei).
Argumentele care au constituit baza ineditului „demers administrativ” sunt, pe cât de diverse, pe atât de raţionale, având în vedere locul şi rolul oraşului în acest colţ mirific de Ţară Românească, de-a lungul istoriei milenare, în vasta Depresiune a Şimleului. Unul dintre argumente este frumuseţea naturală de care se bucură („Braşov al Nordului” îi spunea, în anul 1927, Ion Simionescu – preşedinte al Academiei Române), cu peisaje unice oferite de „triunghiul”dealurilor: Măgura, Brădet şi Sfânt, cu plantaţii de pomi fructiferi (mărul este la el „acasă”!) şi viţă-de-vie, amintind de cea mai mare cramă din România, cu vinul spumant „Silvania” (după metoda franceză „Champagne”), depozitat în galerii de peste 4,5 km. Apoi, falnica Măgură (597 m), unde s-au descoperit tezaurele dacice de aur şi de argint, provoacă interesul pentru cunoaşterea acestor locuri. Acelaşi interes este stârnit şi pentru a vedea urmele Cetăţii Dacidava, de pe Măgură, mărturie a prezenţei dacilor liberi în glia străbună (menţionată de către Ptolemeu în cartea sa „Geographia”), precum şi locul „Copacilor Legii”, unde erau judecaţi răufăcătorii, dar şi pentru Cetatea Báthory din centrul oraşului. De asemenea, oraşul şi întreaga Depresiune a Şimleului oferă posibilitatea cunoaşterii unui „punct crucial” în istoria locurilor, în care, de-a lungul timpului, s-au intersectat drumurile unor personalităţi: Menumorut, Gelu, Mihai Viteazul, Ştefan Báthory, Sigismund Báthory, Horea (alias Vasile Ursu Nicola), Ioan Inocenţiu Micu (Clain), Gheorghe Şincai, Alexandru Şuluţiu-Sterca, Simion Bărnuţiu, Iuliu Coroianu, Alexandru Aciu, Octavian Goga, Iuliu Maniu, Gheorghe Pop de Băseşti, Corneliu Coposu, Ioan Ossian, Ioan şi Victor Deleu, dr. Ioan Puşcaş etc. Sunt remarcabile bisericile reprezentând multe confesiuni religioase, Monumentul „Sfânta Treime” din Parcul Central al oraşului, precum şi Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Bic (5 km de Şimleu Silvaniei), renumită prin pelerinajele religioase, cu prilejul marilor sărbători româneşti. Nu în ultimul rând, este vorba despre „Muzeul Holocaustului”din Transilvania de Nord, cel care găzduieşe „mărturii” ale ororilor îndreptate împotriva umanităţii, făcute de odiosul Adolf Hitler şi acoliţii lui, în cel De-al Doilea Război Mondial, şi unde se desfăşoară multiple activităţi tematice. În plus, râurile Crasna şi Barcău atrag turiştii spre: lacul de acumulare de la Vârşolţ (pescuit tradiţional şi sportiv), Complexul de Agrement „Termal” din estul oraşului Şimleu Silvaniei (2 km), Biserica de Lemn Cehei şi Balta Cehei (la vest de oraş), respectiv, Păstrăvăria de la Tusa, Staţiunea „Băile Boghiş” şi Monumentul Eroilor din Comuna Martir Ip. De asemenea, sunt „deschideri” spre: Casa Memorială „Iuliu Maniu” de la Bădăcin, Monumentul lui Mihai Viteazul de la Guruslău, Centrul Cultural „Simion Bărnuţiu” de la Bocşa, Complexul Cultural „Şincai -Coposu” de la Bobota, Muzeul de Artă Populară „Ligia Alexandra Bodea” şi Rezervaţia Naturală „Mlaştina”- ambele de la Iaz şi impresionanta panoramă oferită de culmile Munţilor Plopiş în arealul localităţii Făgetu. Fără îndoială, exemplele sunt mai multe …
Activităţile de inaugurare, coordonate de drd. Daniel Stejeran – director al CNIPT, s-au desfăşurat în sediul CNIPT, în clădirea de lângă Parcul „Cetatea Medievală Báthory”, frumos reamenajată. Festivitatea a început cu arborarea Steagului Simbol al CNIPT Şimleu Silvaniei, cu prezentarea participanţilor: reprezentanţi ai instituţiilor istorice şi culturale sălăjene (Muzeul de Istorie şi Artă, Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj), ai instituţiilor şimleuane, cadre didactice, invitaţi de seamă. Daniel Stejeran a evidenţiat obiectivul major al CNIPT: creşterea potenţialului de promovare a turismului românesc din „regiunea” Şimleu Silvaniei la nivel naţional şi internaţional. Printre altele, spunea: „[…] Unul dintre proiectele de suflet, atât al meu, cât şi al domnului primar, este renovarea şi restaurarea Parcului „Cetatea Báthory”.[…] În primăvara aceasta vom iniţia o activitate comunitară pentru amenajarea acestuia, pe care-l vom redeschide în luna aprilie. […] Ne propunem să delimităm şi să marcăm un traseu de tracking istoric şi de relaxare pe Dealul Măgura. […] Avem un parteneriat de promovare a atracţiilor din zona Şimleului cu Patronatul Român al Oamenilor din Televiziune, prin preşedintele acestuia, dl. Traian Popescu.[…] Mulţumiri sincere coordonatorilor Proiectului CNIPT de la Fida Solutions Baia Mare, Rovena Zalău, Proinvest Gaz Şimleu, colegilor din Primăria Şimleu Silvaniei, colaboratorilor Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus (manager-Laura Chirilă), reprezentanţilor mass-media şi dumneavoastră, cei care aţi spus „prezent” în această zi specială de Dragobete […] Tuturor, o primăvară minunată!”.
De asemenea, Lavinia Berar – agent de turism în cadrul CNIPT Şimleu Silvaniei, în alocuţiunea sa, a prezentat, succint, modul de accesare a informaţiilor pe site-ul centrului: www.cniptsimleu.ro, pentru diferite „meniuri” tematice.
Despre importanţa acestui inedit eveniment cultural-turistic şimleuan a vorbit şi ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei, reliefând, printre altele: „ […] O mare parte din proiectul pe care l-am început în 2006, acela ca ansamblul Cetăţii Báthory să fie pus în valoare, s-a implementat.[…] Atunci, sursele de finanţare erau închise, dar aveam alternativa proiectului nostru. Şansa noastră a fost negocierea cu doamna Marcu de la Braşov, care făcea descărcarea arheologică din interiorul cetăţii, oferindu-ne posibilitatea descărcării unei mici părţi prin care să avem startul de pornire a proiectului. […] Suprafaţa de cercetare s-a mărit de la o etapă la alta, fiind necesară şi înlăturarea unor copaci. Primăria suporta toate costurile descărcării arheologice de peste patru miliarde de lei.[…] Tot ceea ce s-a întâmplat în timp este etalat prin imaginile care se văd în această sală. […] Proiectul s-a finalizat în anul 2009, când astfel de finanţări erau închise, trebuind să aşteptăm finanţarea 2014-2020, care n-a început şi, iată, suntem în 2016. […] Am avut posibilitatea ca o parte din acest proiect să-l finanţăm prin altul, al Ministerului Dezvoltării, respectiv CNIPT. […] Acest centru este foarte important pentru că oraşul Şimleu Silvaniei are o istorie bogată, aici au trăit diferite personalităţi, aici s-au dezvoltat culturi ale multor popoare şi este util să ne cunoaştem istoria şi s-o promovăm, în acelaşi timp.[…] Lucrurile s-au derulat extrem de greu, din multe puncte de vedere, dar – până la urmă –totul a ieşit bine. […] Este foarte important să dezvoltăm turismul, atât în oraşul Şimleu, cât şi în zona acestuia, pentru că sunt lucruri frumoase care se pot vizita şi sperăm că vor fi mult mai frumoase în timp, aşa cum s-a întâmplat cu Băile Boghiş, care acum arată altfel. […] Vreau să-i chem pe şimleuanii care sunt, sufleteşte, pentru oraş într-o colaborare practică de completare a datelor cu documente şi fotografii vechi, întrucât ceea ce avem aici este interactiv şi ne pot ajuta cu informaţii suplimentare, pentru a arăta, corect, istoria acestor locuri, aşa cum a fost ea, indiferent de perioadă. […] Am pus mult suflet în acest proiect Báthory şi vreau să-l duc la bun sfârşit.[…] Vă mulţumesc tuturor pentru implicare şi, mai ales, domnului Daniel Stejeran, care, iată, s-a descurcat bine şi tot ce vedeţi aici i se datorează.[…] Am avut noroc să găsesc cea mai potrivită persoană pentru funcţia de director a CNIPT. […]”.
La reuşita festivităţii de deschidere oficială a CNIPT Şimleu Silvaniei şi-a adus contribuţia trupa locală „Old Beat Band” (Iulia Bob – solistă, Virgil Bob – solist şi chitară, Roly Boroş – clape, Nelu Zah – percuţie), încântând întreaga asistenţă cu cântece reprezentând folkul românesc (Dealul cu dor, Umbra, Înţelegere, Câmpurile aurii etc.). La fel, cocteilul şi degustarea unor produse tradiţionale locale oferite de: Cabana Brădet, Podgoria Silvania, Siciliana (Familia Cordiş), Castel Inn, Laboratorul de cofetărie Puşcaş Aliz şi Crama Carastelec au asigurat un cadru prielnic pentru „cristalizarea” acţiunilor viitoare.
De remarcat că, la intrare, participanţii au avut parte de obiecte şi materiale promoţionale având inscripţionat brandul CNIPT (mape, broşuri, pliante, agende, carneţele, autocolante, tricouri, şepci, CD/DVD şi o plasă din pânză), precum şi de un text cu punctul meu de vedere „Dragobetele – adevărata zi a îndrăgostiţilor la români!”, editat în format atrăgător de Lavinia Berar. Prin extrapolare, alături de dragostea faţă de cel/cea de lângă noi, există şi dragostea faţă de natură, faţă de tot ceea ce ne înconjoară şi-i frumos, astâmpărându-ne, fiecăruia, inima şi sufletul.
Aşadar, în mod justificat, o nouă instituţie publică din Şimleu Silvaniei şi-a deschis porţile pentru un dialog şi o colaborare efectivă şi activă între toţi cei angrenaţi în domeniul turismului, a serviciilor ospitaliere şi mass-media întru promovarea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor din această zonă fermecătoare din nord-vestul străvechiului şi binecuvântatului Ardeal, prin crearea unor „pachete” turistice atractive, care să ofere celor interesaţi forme noi de: vizitare, cunoaştere şi agrement. Aşteptăm confirmarea …
