Se face inventarul moaştelor din bisericile Sălajului

Toate arhiepiscopiile şi episcopiile din România trebuie să transmită Patriarhiei o listă a moaştelor care se păstrează în bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară. Toate aceste date vor fi cuprinse în Catalogul Sfintelor Moaşte.

Patriarhia Română şi-a propus să editeze un Catalog al Sfintelor Moaşte, pe care îl va pune în vânzare în biserici, mănăstiri şi magazinele Bisericii Ortodoxe Române (BOR). În acest sens, preoţii trebuie să raporteze ce moaşte deţin în bisericile pe care le păstoresc. „Catalogul va cuprinde, alături de imagini cu racla şi biserica în care se păstrează sfintele moaşte, date despre modul în care au fost dobândite, acte care atestă autenticitatea şi modul de dobândire, viaţa sfântului ale cărui moaşte sunt păstrate, precum şi zilele de sărbătoare când se organizează manifestări speciale în cinstea sfinţilor respectivi”, ne-a declarat preotul Gabriel Gârdan, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sălajului.
În felul acesta, credincioşii vor fi siguri că rămăşiţele la care se închină aparţin sfinţilor şi nu sunt moaşte false, aşa cum s-a descoperit recent la o mănăstire din judeţul Tulcea.

Nu toate moaştele au acte de autenticitate
În fiecare lăcaş de cult ortodox din judeţ există moaşte, întrucât regulile bisericeşti impun ca în masa altarului şi în fiecare antimis să existe părticele din trupul unui sfânt. „Aceasta este o practică cu rădăcini în perioada bisericii primare, când creştinii oficiau Sfânta Liturghie la mormintele martirilor”, explică Gârdan.
Potrivit spuselor sale, în Episcopia Sălajului există relicve sfinte însoţite de acte de autenticitate emise de autorităţile bisericeşti în mai multe mănăstiri şi biserici. Spre exemplu, la Mănăstirea Strâmba se păstrează fragmente din moaştele Sfântului Nectarie de Eghina şi ale Sfântului Ierarh Nicolae. Părticele din osemintele acestuia din urmă sunt găzduite de către Biserica „Sfântul Nicolae” din Zalău, dar şi de biserica din Parohia Zimbor.
La Mănăstirea Bobota există fragmente din trupul Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei, şi bucăţele din moaştele Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip, care au suferit martiriul la începutul secolului al IV-lea, pe teritoriul Dobrogei. Un fragment din moaştele Sfântului Andrei Şaguna se păstrează şi la Catedrala Episcopală „Înălţarea Domnului” din Zalău.
Oficialul Episcopiei Sălajului susţine că nu toate moaştele din lăcaşurile de cult sunt însoţite de acte de autenticitate: „Există şi câteva situaţii în care sfintele moaşte nu sunt însoţite de acte de autenticitate, ele fiind dăruite bisericilor noastre în semn de frăţietate şi comuniune de către mănăstiri, parohii sau preoţi din ţară şi străinătate. În acest context, s-a solicitat fiecărei unităţi de cult care are astfel de moaşte să obţină şi actele de autenticitate şi să refacă traseul pe care aceste sfinte moaşte l-au urmat înainte de a ajunge în Eparhia noastră”.

Mai marele BOR a adus moaştele vindecătorului de cancer
Dacă în alte zone ale ţării, cultul moaştelor este extrem de dezvoltat, manifestările credincioşilor fiind duse la extrem, în Transilvania lucrurile stau cu totul altfel. Pelerinajele sunt foarte puţine şi au loc în special atunci când sunt aduse relicvele unui sfânt mai important, de la Bucureşti. A fost şi cazul ultimului pelerinaj din Sălaj, produs în septembrie 2013, când Patriarhul Daniel a adus la Zalău, la Centrul eparhial, şi la Jibou, la Biserica „Sfântul Prooroc Daniel”, moaştele Sfântului Nectarie de Eghina. Atunci, peste 5.000 de credincioşi ortodocşi au venerat rămăşiţele trupului celui considerat de către BOR ca fiind tămăduitor al celor mai grave boli.
După cum precizează Gabriel Gârdan, în august 2012, în Episcopia Sălajului au fost aduse moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul de la Mănăstirea Bistriţa. În acelaşi an, dar şi în anul următor, părticele din trupul Sfântului Ierarh Andrei Şaguna au ajuns în câteva parohii din Sălaj.

Sălăjenii, cumpătaţi în venerarea osemintelor de sfinţi
În ceea ce priveşte cumpătarea credincioşilor ortodocşi din această zonă a ţării vizavi de venerarea moaştelor, reprezentantul Episcopiei Sălajului susţine că se datorează în principal contextului istoric. „În Transilvania nu am avut domnitori ortodocşi care să răscumpere fie de la turci, fie de la apuseni, sfinte moaşte, aşa cum a fost cazul, spre exemplu, în Moldova cu domnitorul Vasile Lupu, care a plătit, în anul 1621, toate birurile impuse de turci Patriarhiei Ecumenice şi, în semn de recunoştinţă, Patriarhul Ecumenic i-a dăruit moaştele Sfintei Parascheva. Pe de altă parte, statutul de toleraţi pe care l-au avut veacuri de-a rândul ortodocşii din Transilvania a limitat mult formele de manifestare a evlaviei, inclusiv în ceea ce priveşte cultul sfintelor moaşte. Astfel se face că, a existat o perioadă în care numărul relicvelor deţinute de catolici să fie mult mai mare decât cel aflat în posesia ortodocşilor. Sfintele moaşte pe care diferiţi ierarhi din ţările ortodoxe le-au dăruit ierahilor ortodocşi transilvăneni au fost folosite la slujbele de sfinţire ale bisericilor şi la antimise”. Gârdan este de părere că în ultima perioadă, situaţia a început să se schimbe. „Pe de o parte, din ce în ce mai mulţi credincioşi din Transilvania se duc în pelerinaj la locurile unde se află sfinte moaşte, atât în ţară, cât şi în străinătate. Pe de altă parte, aşa cum constatăm şi în cazul Sălajului, au început să fie aduse sfinte moaşte spre venerare”, a menţionat purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sălajului.