Cel mai de temut fenomen natural din câte există, cutremurul de pământ, revine, terifiant, şi în mintea românilor, mai ales în condiţiile în care cutremurele din lume din ultima perioadă au băgat întreg Pământul în sperieţi. Chiar dacă acest fenomen cumplit ne-a ocolit în ultimii ani, un cutremur de proporţii în România devine o probabilitate din ce în ce în ce mai bine conturată, chiar dacă, teoretic, nu dispunem de niciun fel de date concrete, ori aparatură care să prevadă, în timp util, fireşte, un asemenea cataclism. Potrivit istoricului seismografic din România, județele Timiș, Caraş-Severin, Satu Mare și Constanța sunt cele mai sigure locuri, în cazul unui cutremur, precum și granița dintre județele Suceava și Maramureș. Aproape la fel de sigure sunt zonele Bihor, Sălaj, Cluj, Hunedoara și Bistriţa. Un alt punct izolat de siguranță este între județele Sibiu și Brașov, cuprinzând câte o parte din amândouă, ambele fiind însă județe cu un risc seismic mediu. De altfel, și alte județe din acest perimetru sunt cunoscute pentru cutremurele medii care se manifestă acolo, de exemplu oraşele Târgu Mureș, Piatra Neamț sau Suceava. „Cele mai periculoase zone pentru locuitori, în caz de cutremur, sunt București, Ploiești, Buzău, Focșani sau Iași și toate zonele cuprinse între ele, urmate în topul intensității de Roman, Bacău, Pitești, Giurgiu și toate zonele din acest perimetru. În zonele cu risc intermediar se mai află și Cernavodă, Tulcea”, arată statistica întocmită de Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).
Cum se simte un cutremur?
Sunt câteva lucruri simple şi clare, spun specialiştii, lucruri care se întâmplă de fiecare dată atunci când se produce un seism. Se produc două mişcări: o mişcare pe verticală, este una mai blândă şi care apare totdeauna prima, din cauza undelor longitudinale care au viteză mai mare. A doua mişcare este mai mult pe orizontală, fiind mult mai mare ca amplitudine, aceasta fiind şi cea mai periculoasă. Diferenţa între cele două mişcări – pentru Bucureşti de exemplu – este de aproximativ 20 de secunde. Prima mişcare, care nu sperie neapărat şi care la un moment dat se atenuează, este urmată de o scurtă pauză, de câteva secunde, iar după aceasta apare mişcarea puternică. Aceasta se atenuează mult mai greu în timp şi poate dura 30 – 40 de secunde. În momentul în care cineva se află într-o clădire şi simte această mişcare pe verticală, trebuie să se aştepte la un cutremur important. La un cutremur mic, mişcarea pe verticală nu este resimţită, de cele mai multe ori.
Nici Sălajul nu a fost ocolit de furia pământului
Specialiştii spun că, statistic, cutremurele mari, cu magnitudini peste 7, sunt în medie două pe secol. Din datele pe care INFP le are, aceste cutremure nu apar regulat în timp, ci mai degrabă grupate. Dacă există un cutremur mare la un moment dat, în 20, 30, 40 de ani mai putem avea două sau trei cutremure mari, iar acest scenariu s-a repetat repetat în ultimele secole. Dincolo de riscul dat de activitatea seismică, mai există și problema calității construcțiilor. În zonele marcate cu roșu pe harta cutremurelor, categorie în care intră și Capitala, există și multe clădiri prea vechi pentru a rezista mișcărilor seismice, din păcate, multe dintre acestea adăpostesc sedii comerciale sau instituții ale statului, ceea ce poate conduce la un număr mai mare de victime, în cazul unui cutremur. Deşi, cel puţin teoretic, în Sălaj suntem feriţi de nenorociri de acest gen, unele dintre cele mai mari şi mai distructive lovituri ale naturii din câte există iată că seismele nu au ocolit în totalitate nici zona judeţului nostru. În data de 7 mai 2016 la ora 6,07, a avut loc un cutremur de pământ al cărui epicentru a fost localizat la graniţa de nord-est a judeţului Sălaj cu judeţul Cluj. Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului menţiona pe site-ul oficial faptul că acest cutremur a avut o magnitudine de 2,4 pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime mică, de doar 2 kilometri. Cutremurul a fost resimţit foarte puțin și în Zalău. Atât zona geografică, relieful, cât şi carcteristicile geologice ale terenului fac ca acest fenomen de temut să fie unul extrem de rar întâlnit în judeţul Sălaj, iar pagubele să fie aproape inexistente în cazul puţin probabil în care acesta s-ar putea produce.
