Începerea Sărbătorii evreieşti Hanukkah a fost marcată, timp de trei zile (vineri-duminică, n.r.) în Şimleu Silvaniei, de conducerea Muzeului Holocaistului din România, de reprezentanţi ai Comunităţii evreieşti din Sălaj şi de un grup de elevi şi cadre didactice din Adjud, prezente în oraşul de Sub Măgură. Directorul Muzeului respectiv, Daniel Stejăran, a declarat că proiectul derulat în weekendul trecut a avut drept scop educarea copiilor din Moldova în ceea ce priveşte Holocaustul din Transilvania de Nord. „Am pornit acţiunea de la un studiu comparativ între efectele pe care Holocaustul le-a avut în Transilvania de Nord şi cele înregistrate în Moldova, cei 14 elevi şi profesorii care au participat la proiect fiind de la Liceul <<Emil Botta>> din Adjud, judeţul Vrancea”, a declarat Daniel Stejăran.
Potrivit sursei citate, cele trei zile au inclus vizitarea Şimleului evreiesc, reînvierea unor momente din istoria Comunităţii evreieşti din Şimleu şi din Sălaj, proiecţii de filme documentare pe tema Holocaustului şi deschiderea Sărbătorii de Hanukkah. „Acest aspect a fost unul care ţine de descoperirea tradaţiilor iudaice. Deschiderea Sărbătorii a fost marcată prin aprinderea primei lumânări din cele opt pe care le conţine rutualul respectat în Israel, prin intonarea de cântece şi rostirea de rugăciuni specifice acestui moment”, a declarat Daniel Stejăran.
O parte din acţiuni au fost desfăşurate la fosta Şcoală Evreiască din Şimleu Silvaniei, iar restul la Conacul evreiesc din Nuşfalău, Hanukkah fiind una dintre cele mai semnificative sărbători pentru poporul evreu, care comemorează victoria evreilor Macabees, conduşi de către Judah Macabeul, împotriva grecilor-sirieni în anul 165 î.e.n.
Poveşti din alte vremuri
Potrivit lui Daniel Stejăran, legenda spune că atunci când Judah şi oamenii lui au eliberat Ierusalimul, primul lucru care l-au facut a fost să deschidă din nou Templul evreiesc, dar când au intrat acolo nu au mai găsit nimic din vechea tradiţie. „Templul fusese schimbat într-un loc de rugăciune pentru greci şi zeii lor, astfel că evreii au curăţat templul şi au vrut să aprindă din nou Menorah, lampa sfântă, dar nu au găsit decât un vas mic cu ulei, care ar fi fost suficient să ardă în lampa doar o singură zi. Au aprins, totuşi, lampa şi, ca o minune, uleiul a ţinut lampa aprinsă timp de opt zile. Acesta este Miracolul pe care evreii de pretutindeni îl sărbătoresc în aceste zile”, a spus Stejăran..
Cel mai important obiect folosit la Hanukkah este Menorah, sfeşnicul cu opt braţe – patru în partea stângă şi patru în partea dreaptă, în mijlocul lor, puţin mai înaltă, fiind candela sfântă Shamash. Tot legenda spune că primul sfeşnic a fost sculptat într-o singură bucată de aur, având şapte braţe care reprezentau zilele săptămânii. Fiecare lumânare trebuie să arate câte nopţi au trecut, astfel că în fiecare seară, familiile evreieşti aprind cu ajutorul Shamash-ului câte o lumânare ce este apoi aşezată în partea stângă a lumânării aprinse cu o seară înainte.
Cadouri şi mâncăruri specifice
Cum cei care se bucură şi trăiesc cel mai intens o sărbătoare sunt, indiferent de popor, copiii, în fiecare zi de Hanukkah ei primesc mici cadouri, constând în bănuţi, dulciuri, alune sau nuci.
În cele opt zile de Hanukkah, evreii obişnuiesc să mănânce mâncăruri prăjite în ulei, cele mai cunoscute specialităţi fiind clătitele cu cartofi (latkes) şi gogoşile cu jeleu (sufganiot). Clătitele cu cartofi se prepară ca un aluat obişnuit de clătite, în care se adaugă cartofi fierţi, ceapă, faină, ou, drojdie şi se prăjesc în ulei, se servesc cu compot, gem de mere sau smântână. Gogoşii cu jeleu se prepară ca şi gogoşii obisnuiţi, numai că înainte de a-i prăji se umplu cu gem sau jeleu şi apoi se prăjesc în ulei încins. Daniel Stejăran a spus că ultima zi de Hanukkah este cea mai speciala, fiind considerată punctul culminant al Sarbatorii deoarece reprezinta forţa cu care „lăsăm să plece de la noi spiritul de Hanukkah”.
