Sălajul, cel mai puţin corupt judeţ al ţării

Bucureştiul este fruntaşul incontestabil în topul corupţiei locale din România, cu 4.71 condamnări la 10.000 de locuitori, urmat de judeţele Maramureş, Bacău, Caraş-Severin şi Giurgiu. La polul opus, judeţele cel mai puţin corupte, sunt Sălaj şi Mehedinţi.

Sălajul deţine locul de frunte în topul… întors pe dos, având cele mai puţine condamnări pe cap de locuitor respectiv  0,009 la 10.000 de locuitori şi doar două condamnări în perioada 2000-2014 pentru fapte de corupţie, ambele cu suspendare.

Cele mai puţine condamnări definitive au vizat aşadar fapte de corupţie comise în Sălaj, Mehedinţi, Teleorman şi Botoşani. Cel puţin aşa arată harta corupţiei locale din România, proiect lansat, miercuri, de Societatea Academică din România şi portalul România Curată. Mai exact, este vorba despre o hartă online interactivă care permite vizualizarea unei serii de informaţii referitoare la cazurile instrumentate de către procurorii DNA. Analiza, care vizează perioada 2010-2014, arată modul în care se abuzează de autoritate şi cum profitul provenit din actele de corupţie se duce parte la actori privaţi individuali, parte la actori colectivi, precum partidele. Mai mult, potrivit proiectului în perioada 2010 şi 2014, din cele 3.125 de condamnări definitive făcute publice 2.143 conţin pedepse cu suspendare, iar 982 cu executare, iar numărul de condamnări definitive aproape că s-a dublat de la an la an.
Analiza arată că cele mai multe condamnări ale deţinătorilor de funcţii importante au fost în 2014 (286 din 1.051 de condamnări definitive totale). În acest an s-au înregistrat 50 de condamnări definitive ale persoanelor cu funcţii politice, cât în 2012 şi 2013 la un loc. La nivel local, aproape jumătate dintre condamnările persoanelor cu funcţii politice sunt rezultatul fraudelor ce implică fonduri europene. Astfel, 25 din 56 de primari, 8 din 16 viceprimari condamnaţi şi 5 din 9 consilieri locali au primit pedepse pentru fraude cu fonduri europene. Potrivit datelor, cea mai „coruptă” funcţie din stat este cea de primar, urmată de cea de viceprimar. Analiza mai arată că, pentru funcţii importante, media pedepselor cu executare a fost de 3 ani şi 9 luni, în timp ce media condamnărilor cu executare pentru cei fără funcţii importante a fost de de 4 ani şi 4 luni. În privinţa ocupanţilor funcţiilor politice, media a fost de 3 ani şi 11 luni pentru condamnările cu executare şi de 2 ani şi o lună pentru pedepsele cu suspendare. În privinţa acestui studiu, care a şi fost premiat de altfel, pentru acurateţea cu care a fost făcut pe parcursul unei perioade lungi de timp, trebuie însă ţinut cont de faptul că el se opreşte exact în 2014. Dacă ar fi să ne gândim la faptul că abia din toamna anului trecut, adevăratul jihad împotriva corupţiei s-a declanşat şi în România, este foarte posibil ca cifrele să nu mai corespundă atât de fidel, în prezent.