Din toamnă, produsele tradiţionale expuse la vânzate în magazine şi pieţe vor fi doar acelea care respectă cu adevărat reţeta tradiţională, moştenită de la bunici. Agenţii economici care vor dori să aplice sigla „tradiţional” pe produsele proprii trebuie să-şi reînregistreze mărfurile în Registrul naţional al produselor tradiţionale (RNPT). Este interzisă prezenţa aditivilor în compoziţia acestor mărfuri, iar produsele nu mai pot fi fabricate în cantităţi industriale.
Pentru a-şi putea vinde în continuare produsele tradiţionale, producătorii sălăjeni sunt obligaţi să reia întreaga procedură de înregistrare. Aşa a decis Ministerul Agriculturii, prin Ordinul nr. 724/2013, după ce numărul produselor tradiţionale înregistrate la nivel naţional a depăşit 4.500, o mare parte dintre ele fiind, în esenţă, acelaşi produs, dar cu denumiri diferite.
Dorel Dumitraş, consilier de specialitate în cadrul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Sălaj, susţine că atât numărul producătorilor, cât şi al produselor tradiţionale vor scădea considerabil. „Dacă până acum, un producător putea să întocmească un singur dosar pentru mai multe produse din aceeaşi gamă, cu diferenţe în ceea ce priveşte procesul tehnologic, de acum, agentul economic va avea mai mult de lucru. Potrivit noii legislaţii, pentru fiecare produs reînregistrat ca tradiţional trebuie un dosar distinct”, a explicat reprezentantul DAJ Sălaj.
Tradiţional înseamnă fără aditivi
Legislaţia introduce reguli stricte şi clare în ceea ce prevede procesul de fabricaţie şi documentaţia necesară, redefineşte caietul de sarcini şi stabileşte o procedură certă după care se face atestarea. Astfel, pentru a figura în RNPT, produsul tradiţional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obţinere şi operaţiuni de prelucrare realizate manual şi să dovedească un mod de lucru tradiţional. Înregistrarea nu este permisă în cazul unui produs a cărui tradiţionalitate se datorează provenienţei sau originii sale geografice ori aplicării unei inovaţii tehnologice. Pentru a fi atestat ca tradiţional, produsul trebuie să fie conform unui caiet de sarcini. Mai exact, numele să fie unic, descrierea caracteristicilor produsului să cuprindă referiri la aspect, consistenţă, culoare, gust, aromă, miros, conţinut în apă, subatanţe grase, sare, proteine, aciditate, densitate, materiile prime să nu conţină adaosuri de aditivi alimentari, coloranţi, arome, vitamine, minerale, îndulcitori. În plus, trebuie descrisă metoda de producţie specific locală, autentică şi invariabilă, procesul tehnologic tradiţional, elementele specifice privind ambalarea. În caietul de sarcini se va preciza capacitatea de producţie realizată raportată pentru un an, precum şi date, înscrisuri, referinţe bibliografice cu referire la vechimea produsului, ce trebuie să demonstreze transmiterea unei tradiţii de la o generaţie la alta şi din care să rezulte legătura istorică a produsului tradiţional cu locul de producţie.
Produsele pentru care se respectă toate aceste prevederi şi care trec de evaluarea specialiştilor din Ministerul Agriculturii vor purta un logo naţional.
20 de producători şi 160 de produse tradiţionale
La nivelul judeţului există 160 de produse tradiţionale, ce aparţin unui număr de 20 de producători. Trei dintre aceştia au intrat în faliment, iar produsele atestate de ei nu mai pot fi fabricate decât dacă vor fi reînregistrate. Vorbim despre procesatori în domeniul lactatelor şi al preparatelor din carne, în panificaţie, dar şi despre producători de produse alcoolice. Printre produsele scoase de către aceştia pe piaţă se numără caşul în saramură de Almaş, telemeaua de Bodia, brânza fermentată Someş, pogăcelele, pâinea cu mălai, prescura, ceafa legată şi afumată, pecia, clisa afumată, pălinca de prune, zacusca de ciuperci ori prunele uscate şi umplute cu sâmburi de nucă. Acest din urmă produs este singurul atestat în cursul anului trecut.
Din luna septembrie a acestui an, doar cele care respectă îndeaproape regulamentul impus de Ministerul Agriculturii vor mai putea fi recunoscute la raft graţie logo-ului naţional.
