Sălăjenii sunt din nou atraşi în mrejele datoriilor prin noi oferte de împrumuturi

Bancherii de pe piaţa românească au avut de suferit, dacă putem să ne exprimăm astfel, de pe urma crizei care a cuprins întreaga lume în ultimii ani, implicit şi România, prin faptul că populaţia a renunţat la multe produse bancare, principalele „lovite” fiind împrumuturile solicitate de persoanele fizice, în lei sau valută. Pe cale de consecinţă, în încercarea de a atrage din nou clienţii, câteva bănci dintre cele cunoscute, au demarat în aceste zile campanii de atragere a populaţiei către creditele de nevoi personale fără ipotecă, cu dobânzi mai mici de 10 la sută (în lei), un lucru care anul trecut nu intra în discuţie. Ba mai mult, sunt şi bănci care îşi invită clienţii să acceseze credite în valută, unele de până la 20.000 de euro, doar cu buletinul. Cine vrea să ia un astfel de împrumut, în mai puţin de 24 de ore, trebuie doar să fie de acord ca Fiscul să trimită direct la bancă toate datele privind veniturile pe care le realizează.

Printr-un parteneriat semnat recent între Asociaţia Română a Băncilor şi Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), băncile au acces în timp real la baza de date a Fiscului. Altfel spus, nu vor acorda credite fără o verificare atentă, ba din contră, prin acest acord, băncile vor şti exact care sunt veniturile reale ale potenţialilor clienţi. Perioada de creditare este de cel mult cinci ani, la un cost de 9 la sută pe an. Până acum, băncile cereau cel puţin trei documente înainte să dea un împrumut şi anume adeverinţa de salariu, fişa fiscală şi dovada plăţii unei facturi recente la utilităţi. În prezent, românii au credite de consum (în lei şi valută) în valoare totală de 53,5 de miliarde de lei. Creditul cu buletinul a fost lansat în urmă cu mai bine de 10 ani şi a făcut furori în rândurile sălăjenilor. În anul 2006 a fost scos de pe piaţa bancară având în vedere faptul că a devenit, la vremea respectivă, neperformant. Cum moda trece, însă mereu revine, românii par să fi prins din nou curaj şi, presaţi de nevoi, au început să ceară din nou bani băncilor. În perioada ianuarie-aprilie 2015 s-au dat credite noi în valoare de peste 15 miliarde lei (echivalentul a 3,5 miliarde de euro), peste trei sferturi din finanţări fiind în lei, potrivit BNR. Comparativ, în urmă cu patru ani, doar 40 la sută din creditele noi erau în lei, restul fiind în moneda europeană. Creditele în lei au cumulat astfel 12 miliarde de lei în primele patru luni, mai mult cu 15 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest lucru se explică prin faptul că dobânzile la împrumuturile în lei au coborât în primele luni ale anului, sub nivelul de 5 la sută. Ieftinirile vin după ce BNR a încercat să încurajeze consumul printr-o politică monetară de reducere a dobânzilor. Chiar şi aşa, oamenii au devenit tot mai reticenţi în faţa ofertelor băncilor,fiind sătui de politica agresivă de atragere a clienţilor dar şi de maniera în care sunt somaţi insistent, chiar cu câteva zile înainte de data scadentă, să-şi achite ratele. Având în vedere faptul că foarte mulţi s-au trezit în imposibilitatea de a-şi mai acoperi cardurile golite, dar şi ratele la împrumuturile de nevoi personale sau cele cu ipotecă, cu siguranţă nu vom putea vorbi de cozi pe două rânduri la ghişeele bancare, la „oferta de împrumuturi”.