Sălăjenii nu au spaţii verzi, sunt plătiţi prost şi trăiesc puţin

Să trăieşti în judeţul Sălaj nu este tocmai uşor. O simte, în fiecare zi, pe pielea , fiecare locuitor, iar acum acest lucru este confirmat şi de o analiză gândul.info a condiţiilor reale de viaţă din România. Într-un clasament al judeţelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România, întocmit în funcţie de cei mai importanţi indici socio-economici de la nivel naţional, pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Comisia Naţională de Prognoză, Sălajul se situează pe locul 28.
Poziţia în top a fost determinată de punctajul obţinut de acestea la şapte capitole: rata şomajului, salariul mediu net, contribuţia locuitorilor la economia locală (PIB per capita), speranţa de viaţă la naştere, procentul gospodăriilor racordate la reţeaua de canalizare, rata criminalităţii şi suprafaţa spaţiilor verzi aflate în zonele urbane. Judeţul în care se trăieşte cel mai bine este Timişul, care a reuşit să devanseze Capitala.
Potrivit analizei amintite, principalul inconvenient al traiului în Sălaj îl reprezintă, pentru locuitorii zonelor sale urbane, suprafaţa restrânsă a spaţiilor verzi. Din cele peste 22.000 de hectare de spaţii verzi aflate în oraşele din România – parcuri, grădini publice, terenuri ale bazelor sportive, scuaruri – doar 114 se găsesc în Sălaj. Din acest punct de vedere, judeţul nostru este codaş, cu a treia cea mai mică suprafaţă la nivel naţional, la egalitate cu judeţul Ilfov. Lider incontestabil este municipiul Bucureşti, cu peste 4.800 de hectare verzi, urmat fiind de judeţele Dolj şi Cluj.
Sălăjenii au una dintre cele mai scăzute speranţe de viaţă din ţară, doar 72,2 ani, cu peste trei ani mai mică decât cea a bucureştenilor, care trăiesc, în medie, cel mai mult, respectiv 75,7 ani.
Nici salariile nu reprezintă motiv de mândrie pentru locuitorii din Sălaj, nu de alta dar sunt plătiţi de către angajatori cu salarii sub media naţională. În decembrie 2012, statisticile relevă faptul că salariul mediu net la nivel de judeţ era de 1.247 de lei, cu 291 de lei sub cel existent la nivel naţional.
În ceea ce priveşte rata şomajului, la finele anului trecut acest indicator se apropia de 6,5 la sută, plasând judeţul pe locul 18 în clasamentul naţional, în care fruntaş era, la acea dată, Vasluiul, cu 10,48 la sută.
În plus, Sălajul nu se regăseşte nici printre judeţele cele mai sigure din ţară. În 2011, au fost condamnate definitiv 207 persoane la 100.000 de locuitori, sub media pe ţară de 223 de condamnări definitive la 100.000 de locuitori. Cea mai mică rată a criminalităţii se înregistrează în Ilfov, unde au fost făcute 85 de condamnări la fiecare 100.000 de locuitori.
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică obţinute în cadrul Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, mai puţin de 61 la sută dintre gospodăriile din judeţ sunt racordate la reţeaua de canalizare. Prima poziţie a topului pe ţară revine Capitalei, unde 96,6 din locuinţe dispun de o astfel de facilitate, în timp ce codaş este Oltul, cu nici 31 la sută.
Pe parcursul anului 2013, Comisia Naţională de Prognoză estimează că fiecare sălăjean va contribui la economia locală cu 4.845 de euro. Valoarea PIB pe cap de locuitor, unul dintre cei mai relevanţi indicatori ai nivelului de trai, va fi cu aproape 2.000 de euro sub media naţională. Şi la acest capitol, lider este Bucureştiul, cu o contribuţie de peste 16.000 de euro. Cea mai mică valoare a acestui indicator se va înregistra în cazul vasluienilor, fiecare urmând să „ajute” economia locală cu doar 2.835 de euro.