România: Un nou apel la acțiune după cea mai recentă campanie de discreditare a Emiliei Șercan

Astăzi, 17 februarie 2023, se împlinește un an de când jurnalista Emilia Șercan a depus o plângere la poliție cu privire la comiterea unor infracțiuni cibernetice și încălcarea vieții sale private, după ce a descoperit cinci fotografii personale furate, făcute cu aproximativ douăzeci de ani în urmă, care fuseseră publicate pe 34 de site-uri cu conținut pentru adulți. A doua zi, Șercan a constatat că un site din Republica Moldova a publicat un articol care conținea cele cinci poze furate și o captură de ecran a unei conversații pe Facebook Messenger, pe care jurnalista o furnizase poliției române. Un an mai târziu și după mai multe plângeri penale, în niciuna dintre investigații nu au fost identificați fie făptuitorii, fie sursa presupusei scurgeri de informații din cadrul forțelor de poliție, în ciuda solicitărilor repetate din partea organizațiilor pentru libertatea presei și a organismelor europene ca persoanele responsabile să fie trase la răspundere.

În consecință, organizațiile noastre reînnoiesc astăzi apelul către autoritățile române să dea prioritate anchetei și să-i dedice resurse suficiente. De asemenea, solicităm ca parchetele să comaseze dosarele pentru a crește eficiența și a accelera cercetările și îndemnăm procurorul general să o primească în audiență pe Emilia Șercan, așa cum a solicitat aceasta în mai multe rânduri. Continuăm să avem serioase îngrijorări cu privire la implicațiile pe care cazul le are pentru libertatea presei în România în sens mai larg, mai ales având în vedere contextul. În ianuarie 2022, Șercan dezvăluise că premierul Nicolae Ciucă și-a plagiat teza de doctorat, după care a primit mai multe amenințări la adresa siguranței sale.

Nu numai că autoritățile române nu au răspuns încă în mod credibil îngrijorărilor legate de lipsa de progres a anchetei, inclusiv după ce experți locali și internaționali au infirmat ipoteza poliției conform căreia scurgerea trebuie să fi avut loc înainte ca jurnalistul să ajungă la secția de poliție, dar Șercan se confruntă acum cu o altă campanie coordonată de calomnie care vizează discreditarea activității ei jurnalistice de interes public, și care pare să fi fost condusă de Partidul Național Liberal (PNL), aflat la guvernare. Campania vine în urma publicării a două articole, în septembrie și noiembrie 2022, în care Șercan a dezvăluit că și fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, membru PNL, și ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode, secretar general al PNL, au plagiat.

Pe 9 ianuarie, site-ul online Hotnews a publicat informații obținute pe surse, care arată că conducerea PNL a instruit politicienii partidului să o discrediteze pe Șercan dacă sunt întrebați despre această problemă în interviurile în presă. În același timp, două site-uri fantomă cu proprietate opacă, dezvaluiri.net și oradestiri.net, au publicat articole anonime care încercau să o discrediteze pe Șercan, articole care au apărut și ca postări sponsorizate pe Facebook. Misreport, o platformă românească specializată în combaterea dezinformării, a realizat o analiză care arată că promovarea a fost plătită de Green Pixel Interactive, agenție de publicitate înregistrată ca având contracte cu PNL în campaniile pentru alegerile parlamentare și locale din 2020. După ce Misreport a sunat Green Pixel Interactive, cele două site-uri fantomă au fost dezactivate, iar paginile lor de Facebook au fost șterse. Green Pixel Interactive nu a răspuns întrebărilor dacă operează în numele PNL sau al reprezentanților săi.

Această nouă hărțuire a Emiliei Șercan este inacceptabilă și, având în vedere jucătorii importanți care, aparent, sunt implicați în coordonarea sa, are un efect de descurajare a jurnaliștilor dincolo de cazul de față. În consecință, organizațiile semnatare fac un apel la conducerea și membrii PNL să condamne imediat campania de calomnie și să emită instrucțiuni clare pentru a nu o mai discredita Șercan.

De asemenea, solicităm instituțiilor UE să continue să urmărească îndeaproape cazul și să ia în considerare implicațiile acestuia pentru libertatea presei și statul de drept în România în procedurile relevante la nivel regional. Mai exact, Raportul Comisiei Europene din 2022 privind Statul de Drept consideră intimidarea jurnaliştilor drept o îngrijorare pentru libertatea presei în România. Având în vedere că nu pare să se fi înregistrat niciun progres în investigații și, în contextul noii campanii de discreditare împotriva jurnalistei Emilia Șercan, solicităm Comisiei Europene să se asigure că acest lucru este reflectat în viitoarea publicare a capitolului dedicat României în Raportul privind Statul de Drept 2023, întrucât este o dovadă a lipsei unui angajament adecvat față de libertatea presei asumat de demnitarii români.

Facem apel la autorități și politicieni să demonstreze că respectă angajamentele și obligațiile europene ale României față de libertatea presei, urmărind penal în mod eficient cazul de hărțuire a Emiliei Șercan și condamnând orice campanie de defăimare susținută politic.

Semnatari:

ActiveWatch
ARTICOLUL19 Europa/ ARTICLE 19 Europe
Coaliția pentru Femei în Jurnalism/Coalition For Women In Journalism (CFWIJ)
Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor/Committee to Protect Journalists (CPJ)
Centrul European pentru Presă și Libertatea Media/ European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF)
Federația Europeană a Jurnaliștilor/ European Federation of Journalists (EFJ)
Free Press Unlimited
Institutul Internațional de Presă/ International Press Institute (IPI)
OBC Transeuropa (OBCT)
Reporteri Fără Frontiere/ Reporters Without Borders (RSF)

Pentru informații detaliate despre cazul Emilia Sercan, vă rugăm să consultați și ediția nr. 1 a FreeEx Digest – „FreeEx 2022-2023 // Siguranța jurnaliștilor. Linșaj media și kompromat”, publicată de ActiveWatch pe 15 februarie 2023.