Relațiile comerciale româno-ruse în momentul de față

Relațiile comerciale și cooperarea economică a României cu Rusia și fostele țări sovietice, de 26 de ani încoace, au scăzut din cauza lipsei de interes a clasei politice, cu toate că producătorii și oamenii de afaceri români sunt conștienți și interesați de potențialul uriaș al pieței ruse care este o piață sigură și serioasă.

Din păcate, relațiile economice dintre România și Rusia au devenit tot mai dezechilibrate ca urmare a răcirii relațiilor politice, se poate vedea și din faptul că în 1990 și 1991, Romania exporta în Rusia produse în valoare de 1,5, respectiv 1 miliard de dolari. Aceste exporturi nu au fost însă decât reflexul inerției unui sistem economic puternic legat de fostul lagăr comunist. În 1992, exporturile scad la 400 de milioane de dolari, iar în anul imediat următor, ating un nou minim, de 200 de milioane de dolari. Anul cel mai negru a fost 1999, când am reușit să vindem pe piața Rusiei produse în valoare de 50 de milioane de dolari.

Pe lângă toate acestea, în mentalul colectiv românesc, Rusia este asociată (la comandă), cel mai adesea, cu ocuparea Basarabiei și aducerea, pe tancuri, a regimului comunist. În schimb, se cam uită rolul jucat de Rusia în dobândirea independenței de sub regimul otoman sau la modernizarea României în secolul al XIX-lea. Între Romania și Rusia, există o lacună de informație în ceea ce privește realitatea din cauza propagandei râu intenționate a unor forțe care intenționat transpun Rusia într-o lumină negativă.

Fără discuție, atât eu cât și istoria suntem de acord că sunt mai multe lucruri care unesc Romania și Rusia decât cele care le despart, spre exemplu: influența uriașă slavă asupra formării poporului român, oricine a citit puțină istorie știe că cel mai însemnat rol în formarea poporului român l-au avut slavii. Noi, romanii, suntem un popor romanic cu influență majoră slavă, după cum francezii, italienii și spaniolii sunt popoare romanice cu influenţă germanică. Este foarte important de subliniat că slavii ne-au influențat sub aspectul limbii, organizării sociale, de stat, sub aspect cultural și bisericesc (religia ortodoxă). 25% din fondul lexical principal românesc este de origine slavă, asta înseamnă că 1 din 4 cuvinte vorbite azi de români sunt de origine rusă, și asta nu e puțin. Doresc sa subliniez că primele relații diplomatice la nivel de legație între România și Rusia s-au stabilit la 27 septembrie/15 octombrie 1878.

Eu consider că singurele lucruri care separă pe romani de ruși sunt ideile preconcepute, propaganda rău-intenționată. Lupta comună din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a creat legături sentimentale puternice între români și ruși, de asemenea, există o apropiere foarte mare din punct de vedere al mentalului vieții cotidiene și mai sunt multe asemănări de ordin cultural, culinar, religios etc.

Politica externă a României după 1990 a fost construită exclusiv pe considerente geo-strategice și mai puțin pe cele economice. Astfel, s-a reușit aderarea la spațiul euro-atlantic dar, în același timp, reducerea la minimum a relațiilor cu Moscova. Abia în 1999, Bucureștiul a anunțat ca este pregătit sa-și reconsidere relațiile cu Moscova, nu numai la nivel politic, ci și în domeniul economic. În acel an, premierul de atunci Radu Vasile a efectuat o vizită oficială la Kremlin, în cursul căreia a pus problema recuceririi pieței rusești de către exportatorii români. În iulie 2003, a fost semnat Tratatul politic de bază româno-rus, ratificat de parlamentele celor doua țări. La acel moment, se aprecia ca documentul va duce la o impulsionare a relațiilor bilaterale. În 2004, premierul Adrian Năstase mergea la Moscova, vizita sa având un puternic caracter economic, delegația oficială fiind însoțită de un grup de 80 de oameni de afaceri. Un an mai târziu, în 2005, președintele Traian Băsescu a efectuat, la rândul său, o vizită în Federația Rusă, însoțit si de o delegație de oameni de afaceri români. Deși Băsescu promitea o “depășire a complexelor istorice” care afectaseră relațiile în ultimii 15 ani, în perioada următoare s-a constatat, de fapt, o răcire accentuată a raporturilor cu Rusia.

În momentul de față, vânzările de vehicule reprezintă o treime din exporturile romanești către Rusia, care au urcat în anul 2013 cu 500 de milioane de dolari, la 1,84 de miliarde de dolari, iar mașinile, aparatele și echipamentele electrice totalizează un sfert din livrări, în top figurând Dacia, ArcelorMittal, Michelin sau Danfoss.

La finele anului 2013, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Federația Rusa a atins aproape 5 miliarde de dolari, în creștere cu 12,7% față de 2012, din care exportul a fost de 1,84 de miliarde de dolari, cu 36,1% peste 2012, iar importul a fost de 3,15 miliarde de dolari, în urcare cu 2,5% comparativ cu 2012. Soldul balanței comerciale a fost de -1,3 miliarde de dolari, în scădere cu 24%, ceea ce plasează însă Rusia pe poziția a șaptea în topul statelor care au contribuit la deficitul comercial.

Potrivit datelor statistice, Rusia este al șaptelea partener comercial al României (după Germania, Italia, Ungaria, Franța, Turcia -?? și Polonia), cu o pondere de 3,4% din total, al nouălea partener la export, cu o pondere de 2,8%, și al șaselea partener la import (după Germania, Italia, Ungaria, Franța și Polonia), cu o pondere de 4,3%.

În structură, vehiculele reprezintă principala grupă de mărfuri exportate 33,75%, urmate de mașini, aparate și echipamente electrice 25,7%, produse ale industriei chimice 12,4% , produse diverse (mobilă) 5,08%, metale comune și articole din acestea 4,85%, materiale plastice 4,08%, lemn, cărbune din lemn 3,98% și produse ale regnului vegetal 2,8%.

Țițeiul și produsele petroliere domina importurile din Rusia, cu o pondere de 64% în 2013, urmate de gaze naturale 17,2%, materiale plastice 3,2%, minereuri 2,7%, metale comune și articole 2,3%.

Între companiile românești aflate în top exportatori în Rusia anul trecut se numărau: Automobile Dacia, Michelin, Kronospan, fabricile de mobilă Simex, Mobex, Jolidon, Terapia Ranbaxy, Antibiotice SA, Egger, ArcelorMittal Galati, Pirelli Tyres Romania, Lafarge Ciment Romania, Danfoss Romania, Upetrom Group.

În urma reunificării Crimeei cu Rusia și războiului din Ucraina, UE a instituit mai multe sancțiuni economice împotriva Rusiei. Sancțiunile nu vizează activitățile comerciale, ci mai degrabă industria financiară, unele mari companii și oameni de afaceri.

Rusia, la rândul ei, a luat mai multe decizii ca replică la sancțiunile impuse de comunitatea internațională, cea mai recentă vizând interzicerea importurilor de carne de vită, porc, pasăre, pește, brânză, lapte, legume și fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada și Norvegia.

Recâștigarea de către România a pieței din Rusia și zona CSI prin dezvoltarea exporturilor romanești ar genera o adevărată și reală expansiune economică românească pe plan extern. Promovarea exporturilor ajută la dezvoltarea producției interne, duce la creștere economică și crearea de noi locuri de muncă.

Ca om de afaceri hiperactiv pe piața rusă, sunt un bun cunoscător al realităților economice, sociale și politice din Rusia, respectiv spațiul ex-sovietic, unde dețin un portofoliu larg de relații și un capital enorm de simpatie, pe care le cultiv în interesul economic și național al României. Nu întâmplător rușii mă numesc „romanul cu suflet rusesc”.

Piața rusă este o alternativă de aur pentru Romania, în Rusia și spațiul ex-sovietic, sintagma “mărfuri romanești” (“mobilă românească”, “încălțăminte românească”, “textile romanești”, ”vinuri romanești”, “medicamente romanești”, “produse alimentare/ legume/ fructe romanești”, “mecanica si utilaje romanești” etc.) este încă foarte cunoscută și apreciată la fel de bine ca sintagma “parfumuri franțuzești” sau “blugi americani”. Toata lumea, generații mai vechi, dar chiar și tineretul de peste tot teritoriul Rusiei și ex-URSS își amintesc până în ziua de azi (sau cei foarte tineri au auzit de la cei mai în vârstă) de calitatea EXCEPTIONALA a produselor fabricate în Romania. Nicăieri pe fața amantului PRODUSELE/ MARFURILE ROMANESTI nu sunt atât de apreciate, dorite și asociate întotdeauna cu calitatea așa cum sunt în Rusia și în fostele republici sovietice!

Să nu uităm că în perioada Uniunii Sovietice erau cozi imense la mărfurile fabricate în România și nu degeaba se spune că fiecare copil sovietic a fost “conceput” într-un pat pe care scria “fabricat în România”…. exemplele pot continua …. Trebuie neapărat precizat că produsele romanești sunt încă cunoscute și apreciate pe această piață imensă, iar cetățenii acestui vast spațiu euroasiatic sunt receptivi la produsele fabricate în Romania, indiferent care ar fi acestea: mobilă, textile, încălțăminte, produse alimentare sau medicamente….

Oamenii de acolo au încă în cap conceptul de mărfuri românești pe care îl asociază obligatoriu cu calitatea, prin urmare, noi, romanii, nu avem nevoie să cheltuim sume imense de bani pe publicitate și promovare cum, de altfel, o fac multe țări în încercarea de a cuceri noi piețe de desfacere. Dacă noi, romanii, vom face “ceea ce trebuie” vis-a-vis de această piață uriașă, adică, în primul rând, să fim acolo cu produsele noastre, o să avem numai de câștigat!!

Așteptăm relansarea relațiilor comerciale dintre România și Federația Rusă, care pentru Romania ar însemna relansarea economiei naționale. Dacă, deocamdată, nu putem politic, ar trebui să putem economic, așa cum pot Germania, Austria, Franța, Italia, Spania etc.

Clasa politică din România trebuie să i-a exemplul altor țări importante din Uniunea Europeană și din lume care, în pofida „așa-ziselor sancțiuni“, fac tot posibilul să își mențină și chiar să dezvolte relațiile comerciale cu Rusia. Ideile preconcepute dintre români și ruși ar trebui să dispară prin construirea bilaterală de punți de dialog, la toate nivelurile, care să ducă la relansarea relaţiilor politico-diplomatice, economice, culturale între România și Rusia. Din păcate, există un deficit de informație în sfera realităților actuale dintre Romania și Rusia, și tocmai de asta trebuie făcut în așa fel, încât populația din Rusia să știe ce este în Romania actuală și romanii, la rândul lor, să știe ce este în Rusia actuală. Rusia este unul dintre vecinii noștri istorici și tocmai de aceea avem nevoie împreună de o relație care să fie bazată pe atitudini de respect reciproc, de asigurarea interesului reciproc, pe acţiuni pragmatice, mai ales în domeniul economic, și care să nu fie influențate, dictate de criterii impuse de o propagandă ostilă.

Cu stima,
Gabriel Antoniu Lavrincic
Director comercial, Simex – Romania