Din 2014 se introduc reguli noi de intrare şi şedere pe termen scurt în România pentru cetăţeni din state care nu fac parte din Uniunea Europeană/Spaţiul Economic European.
Astfel, începând cu data de 1 februarie 2014, cetăţenii non-UE pot intra în România fără obţinerea unei vize de scurtă şedere dacă:
– sunt titulari ai unei vize valabile pentru două sau multiple intrări, ai unor vize de lungă şedere sau ai unor permise de şedere eliberate de state Schengen;
– documentele prezentate sunt în perioada de valabilitate;
– numărul de intrări şi durata şederii nu au fost epuizate.
În aceste condiţii, cetăţenii non-UE pot rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă neîntreruptă sau mai multe perioade a căror durată să nu depăşească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere pe teritoriul României.
Durata şederii în România nu poate depăşi dreptul de şedere stabilit prin documentele emise de statul Schengen respectiv.
Dacă sunteţi cetăţean al unui stat nonUE/SEE, aveţi un drept de şedere valabil în România şi doriţi să obţineţi şedere pe termen lung pe teritoriul acestui stat, trebuie să îndepliniţi anumite condiţii. Paşii de urmat sunt: solicitaţi acordarea dreptului de şedere pe termen lung la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din judeţul în care locuiţi, iar dacă răspunsul este pozitiv, depuneţi documentele pentru obţinerea permisului de şedere pe termen lung. Puteţi obţine acest drept atât ca membru de familie al unui cetăţean român, cât şi pentru alt scop al şederii în România (de exemplu: muncă, activităţi comerciale, reîntregirea familiei, etc.)
Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 10 ani în cazul în care sunteţi membru de familie al unui cetăţean român şi de 5 ani dacă aveţi reglementată şederea în România pentru celelalte scopuri prevăzute de lege.
Condiţii pentru acordarea şederii pe termen lung
Pentru a obţine dreptul de şedere pe termen lung trebuie să fi avut o şedere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani. Şederea este considerată continuă atunci când perioada de absenţă de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive şi nu depăşeşte în total 10 luni şi dacă împotriva dumneavoastră nu a fost dispusă nici o măsură de îndepărtare de pe teritoriul naţional.
Perioada de şedere în scop de studii se calculează la jumătate pentru rezidenţa pe termen lung şi nu se ia în calcul şederea conferită de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu şi nici cea obţinută pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier.
Consultaţi lista completă a condiţiilor necesare pentru acordarea rezidenţei permanente şi exceptiile de la acestea.
Cine nu poate primi drept de şedere pe termen lung
Nu puteţi primi un drept de şedere pe termen lung în România dacă vă încadraţi în una dintre următoarele categorii: aveţi un drept de şedere temporară pentru studii, sunteţi solicitant de azil sau beneficiar al protecţiei umanitare temporare sau aveţi protecţia temporară a statului român, vă aflaţi în România cu viză de scurtă şedere sau viză/drept de şedere conferit de viza diplomatica sau de serviciu.
Documentele necesare obţinerii dreptului de şedere pe termen lung
Primul pas pentru a vă stabili domiciliul în România este obţinerea dreptului de şedere pe termen lung. În acest sens trebuie să depuneţi următoarele documente:
– cerere;
– documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;
– acte doveditoare privind spaţiul de locuit (copie şi original);
– dovada asigurării sociale de sănătate;
– dovada mijloacelor de întreţinere (sunt exceptaţi membrii de familie ai cetăţenilor români);
– certificatul de cazier judiciar eliberat de autorităţile române;
– documente de stare civilă (dacă este cazul);
-taxe.
Puteţi solicita acordarea dreptului de şedere pe termen lung pentru minori doar dacă aţi primit dumneavoastră acest drept. Trebuie să depuneţi următoarele acte:
-cerere ;
– documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;
– acte doveditoare privind spaţiul de locuit (copie şi original);
– certificatul de naştere tradus şi supralegalizat/ apostilat (în funcţie de statul emitent al documentului);
– consimţământul în forma autentică al părintelui care nu are drept de şedere pe termen lung pe teritoriul României;
– taxe.
Cererile pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung vor fi soluţionate în maximum 6 luni, iar pentru motive obiective acest termen se poate prelungi cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului. Veţi primi răspunsul în scris, în 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii.
Dacă răspunsul este pozitiv, în 30 de zile de la primirea comunicării, trebuie să depuneţi documentele necesare eliberării permisului de şedere pe termen lung la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea.
Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung, precum şi motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii. Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti. Refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung nu produce efecte juridice asupra dreptului de şedere al titularului cererii.
Cabinet de avocat Coltuc
www.coltuc.ro
av. COLTUC MARIUS
(P)
