Criza sanitară antrenează după ea o serie de probleme economice, care la rândul lor afectează lupta pentru protejarea mediului. Un adevărat cerc vicios s-a creat în timpul acestei pandemii. Scăderea preţurilor la petrol ca urmare a pandemiei de COVID-19 poate duce la diminuarea cererii de plastic reciclat, ceea ce poate crea probleme planurilor Uniunii Europene de creştere a ratelor de reciclare, a afirmat comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius. Acesta şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea faţă de impactul aruncării la întâmplare a măştilor şi mănuşilor de plastic folosite ca mijloc de protecţie anticoronavirus. Restricţiile tip „lockdown” impuse în toată lumea cu menirea de a încetini răspândirea coronavirusului de tip nou au determinat căderea cererii de combustibili fosili, iar preţul petrolului s-a prăbuşit, rezultatul fiind că preţul maselor plastice nou produse a devenit mai mic decât al plasticului reciclat. Or, acest lucru ameninţă planurile de intensificare a reciclării plasticului în UE, care generează circa 26 de milioane de tone de reziduuri de plastic anual, doar 30% din acesta fiind reciclat. „Suntem preocupaţi de potenţialele tulburări produse pe piaţa plasticului reciclat de preţul ţiţeiului, precum şi de aruncarea în mediul ambiant a măştilor şi mănuşilor de unică folosinţă”, a subliniat comisarul, care a mai adăugat: „În actuala etapă, nu dispunem deocamdată de suficiente date agregate pentru a ajunge la concluzii clare în ce priveşte impactul crizei coronavirusului asupra generării de reziduuri plastice, colectării separate, sortării şi reciclării acestora”. Centrele de reciclare a plasticului din Europa şi-au limitat operaţiunile după pandemie şi există indicii că cererea a scăzut, clienţii centrelor de acest tip renunţând la „eco-obiective” din cauza scăderii economice. Totuşi, până acum, companiile par să fi rămas „în grafic” în privinţa obiectivului asumat benevol de statele Uniunii Europene de a refolosi, până în 2025, 10 milioane de tone de mase plastice reciclate, a spus Sinkevicius. Potrivit acestuia, Comisia Europeană a recepţionat deocamdată relativ puţine solicitări de excepţii de la regulile UE privind mediul ca urmare a crizei coronavirusului, însă sunt ţări care se confruntau cu dificultăţi în ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de reciclare încă dinainte de pandemie.
UE va interzice de anul viitor o serie de articole de plastic de unică folosinţă. Luna trecută, liderii UE au convenit asupra introducerii la nivelul blocului a unei taxe pe ambalajele de plastic nereciclabile, cu scopul de a contribui la strângerea de fonduri pentru recuperarea Europei din haosul economic creat de virus. În acelaşi timp, fondul de redresare de 750 de miliarde de euro stabilit de UE poate contribui la rândul său la susţinerea sectorului reciclării, a menţionat comisarul european. Şi directorul organizaţiei Plastic Recyclers Europe, Antonino Furfari, a atras atenţia că, dacă UE şi autorităţile statelor membre nu găsesc rapid o soluţie, obiectivele UE privind reciclarea sunt în pericol
