Primim la redacție: Discriminare la ACA Sălaj

Miercuri, 22 martie 2023, a avut loc la Camera de Comerț și Industrie Sălaj, Adunarea Generală a Membrilor Filialei ACA Sălaj sau ar fi trebuit să aibă loc, pentru că din lipsă de cvorum, aceasta nu s-a mai ținut, iar organizatorii au spus <>, dar fără o temă anume, fără invitați din partea organelor județene din domeniul agricol sau sanitar-veterinar. Problema este că din cei peste două sute de membri cu cotizația la zi, au participat aproximativ 40 de persoane. La intrarea în sala de ședințe a fost angajată o firmă de pază căreia i s-a înmânat un tabel cu persoanele care aveau dreptul să participe. Au fost omiși de pe listă intenționat, președintele în exercițiu, colonelul Gheorghe Ursente, și subsemnatul, fost președinte în perioada 2002 – 2011, noi cei care am ridicat numărul membrilor de la 80 la peste 1.100 și am organizat efectiv câteva simpozioane apicole, un festival apicol, câteva schimburi de experiență în Baia Mare, Suceava, Cluj, Alb, Blaj, Zalău, am predat cursuri și atestate la peste 4.200 de persoane, în colaborare cu ACA România, USAMV Cluj-Napoca și Direcția Agricolă Sălaj. Începând cu anul 2009 când la conducerea ACA România a fost ales un inspector în persoana inginerului avicol Fetea Ioan din Bihor, au fost înființate la nivel de țară zeci de asociații și cooperative, patrimoniul național a fost fărâmițat, Institutul Apicol de la București, unic în Europa, a fost adus în pragul falimentului, la fel și Combinatul Apicol și Liceul Apicol „Vaceslav Harnaj” din București. La nivel județean, după înlăturarea mea, directorul Apicola Sălaj, care era și vicepreședinte al Filialei ACA Sălaj, și-a angajat fiica ca și contabilă, iar în prezent este și director Apicola și cu interimat și președintele ACA Sălaj. Am numit-o aici pe Claudia Sabău, pe care o acuz de discriminare și conform unui proverb românesc, care spune că așchia nu sare departe de trunchi, aceasta nu face decât să dezbine și să distrugă ce a mai rămas din Filiala ACA Sălaj, nu și apicultura sălăjeană în care avem foarte mulți apicultori buni și foarte buni, s-au accesat sute de proeicte cu bani europeni, s-au dat stupine cu utilaje apicole, utilaje de îmbuteliere miere, polen, lăptișor de matcă și altele. Apicultorii sălăjeni sunt prezenți în toată țara la valorificarea și exploatarea tuturor masivelor melifere: salcâm, rapiță, tei, floarea soarelui, flora spontană, flora de munte etc. La toate aceste realizări ale apicultorilor sălăjeni mi-am adus și eu o mică contribuție și am convingerea că apicultura sălăjeană are viitor, iar foștii și actualii mei cursanți sunt peste 70 la sută tineri, cu dorință de a învăța și de a aplica în practică cele învățate. Le urez tuturor succes și să o țină tot așa.
prof. Radu Mălan