Potrivit ultimelor estimări, Judeţul Sălaj se situează în zona cel mai puţin afectată de flagelul sărăciei

La sfârşitul anului 2014, Ministerul Muncii a publicat o “Strategie Naţională privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei”, care urmează să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern. Pe lângă măsurile propuse în document, statisticile făcute publice cu acest prilej arată o situaţie menită să ne bage în depresie, considerând că România este o ţară europeană, fireşte ne referim la aspectul politic economic şi social şi nu la cel geografic.

Dincolo de creşterea economică cu care autorităţile se laudă necontenit, procentele sărăciei demonstrează exact contrariul. Din cinci romani, cel puţin unul trăieşte în mizerie iar un altul e la limita prăpastiei sărăciei.  Dacă vorbim de sărăcia absolută, aceasta  afectează între 22 şi 27 la sută din populaţia ţării noastre, conform datelor la nivel mondial, prezentate de specialiştii Băncii Mondiale.

În cazul în care nu reuşim să dimensionăm sărăcia absolută, ei bine aceasta înseamnă că persoanele afectate nu-şi pot permite nici măcar un „coş minim de consum” cu o valoare de circa 300 de lei/persoană.

În această sumă este inclusă  nu doar mâncarea, ci şi curentul, încălzirea, apa şi alte servicii.

Vin din urmă tot mai ameninţător, statisticile privind persoanele expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică cele care  au venituri mai mici de 60 la sută din venitul mediu naţional, fie nu îşi pot permite produse şi servicii de bază – un televizor, o maşină de spălat, sau carne pe masă măcar o dată la două zile. Peste 40 la sută dintre români se află în această situaţie, potrivit cifrelor furnizate de  Institutul  Naţional de Statistică Eurostat, confirmate şi de Guvernul de la Bucureşti. Singura ţară din UE care ne depăşeşte în aceste statistici sumbre este Bulgaria (48 la sută din populaţie fiind considerată la limita sărăciei). De asemenea, avem o regiune în top 5 european – regiunea Sud-Est, unde mai bine de 53 la sută dintre locuitori sunt expuşi riscului de sărăcie.

Zona din care face parte judeţul Sălaj, cea de Nord-Vest, se situează cel mai bine, atât cât se poate vorbi despre „bine” în situaţia în care ne găsim, cu cel mai mic procentaj de sărăcie ( 30,9 la sută) pe locul doi după zona Bucureşti-Ilfov (30,3 la sută).