Măsurile fiscal-bugetare pregătite de Guvern afectează într-un fel sau altul, direct sau indirect, aproape toată populaţia, de la bugetari, la antreprenori. Una dintre măsuri se referă la scăderea pragului la microîntreprinderi de la 1 milion de euro, la 500.000 euro, informează Hotnews.ro
„Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România şi-a asumat o serie de reforme, cum este şi cazul reformei în domeniul fiscal cu privire la revizuirea cadrului fiscal, fiind astfel prevăzută şi măsura privind modificarea prevederilor specifice impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în sensul reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a acestui regim fiscal. Luând în considerare necesitatea îndeplinirii obiectivelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, propunem reducerea plafonului de aplicare a sistemului de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ publicat de Ministerul Finanţelor.
• TVA pentru energia termică va scădea la 5% de la 1 ianuarie
Se propune intrarea în vigoare mai devreme a măsurii, respectiv de la 1 ianuarie 2022 şi extinderea sferei de aplicare prin includerea, pe lângă populaţie, şi a altor categorii de consumatori cu un grad de suportabilitate redus.
În acelaşi timp, având în vedere impactul bugetar al introducerii cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de energie termică, este necesară limitarea aplicării, doar la sezonul rece, respectiv pentru perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor.
• 5% TVA pentru apartamente de până la 140.000 euro dar pentru o singură locuinţă
Se reglementează posibilitatea achiziţionării cu cota redusă de TVA de 5%, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice a unei singure locuinţe a cărei valoare depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul în lei a aproximativ 140.000 euro.
Totodată, spune Ministerul, este necesară instituirea unei pârghii de control, prin introducerea unui Registru în care se înscriu toate tranzacţiile cu locuinţe care beneficiază de cota redusă, indiferent de valoare.
Pe baza acestui registru se verifică îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţionarea cu cota redusă de TVA de 5% a unei singure locuinţe a cărei valoare depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv TVA.
• Cei 1.500 lei pentru creşă sau grădiniţă sunt suspendaţi şi în 2021
Se suspendă, în continuare (pentru întreg anul 2022) facilitatea celor 1.500 lei pentru creşă sau grădiniţă.
Pe perioada suspendării, în cazul cheltuielilor pentru funcţionarea creşelor/grădiniţelor aflate în administrarea contribuabililor se stabileşte continuarea regimului fiscal aplicabil şi pe perioada suspendării reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2021, respectiv de cheltuieli sociale deductibile la calculul rezultatului fiscal, în limita de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.
• Tichetele oferite de sărbători de angajatori
În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetelor cadou, oferite de angajatori, angajaţilor cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie şi cele oferite angajaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie, se propune majorarea plafonului neimpozabil şi care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii de la suma de 150 lei la suma de 300 de lei pentru fiecare persoană şi fiecare eveniment, având în vedere că ultima majorare a avut loc în anul 2005 (de la 120 de lei la 150 de lei/persoană/eveniment).
Se propune eliminarea din categoria veniturilor din alte surse a biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou în corelare cu măsura modificării tratamentului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate persoanelor fizice, de către angajatori/plătitori, în sensul eliminării exceptării de la plata contribuţiilor sociale obligatorii şi includerea în baza de calcul al acestora a valorii nominale a tichetelor cadou acordate de către angajatori/plătitori, potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situaţii decât cele în care se acordă cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase.
Se propune eliminarea facilităţii de exceptare de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii pentru partea ce depăşeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din pensii care depăşesc 4.000 de lei lunar, o reprezintă partea ce depăşeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
În vederea determinării impozitului pe venitul din pensii, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată.
• Alte măsuri importante:
– menţinerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021;
– Începând cu anul 2022 personalul care lucrează în „Sănătate şi asistenţă socială” beneficiază de o majorarea a salariilor de bază cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021;
– menţinerea în anul 2022 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte
– Munca suplimentară va fi recompensată cu timp liber corespunzător pentru bugetari (excepţie fac personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională)
– Nu se vor neacorda în anul 2022 bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă – prin excepţie, în anul 2022 se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale şi naţionale oficiale, pentru elevii, studenţii, cercetătorii şi profesorii care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursurile internaţionale şi naţionale pe discipline de învăţământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia, cu încadrarea în alocarea bugetară.
– neacordarea de ajutoare, plăţi compensatorii la pensionare;
– intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind statutul personalului feroviar nr. 195/2020 începând cu anul 2023;
– Pensiile speciale pentru primari se amână pentru 2023
• Crearea unui sistem informatic: e-Transport
Se propune crearea unui sistem informatic numit e-Transport, prin intermediul căruia, contribuabilii să declare anticipat deplasarea bunurilor deţinute dintr-o locaţie în alta, ocazie cu care sistemul va genera o cheie de control (un număr unic) ce va fi preluată pe documentele de transport, astfel că, în momentul verificărilor efectate de organele abilitate pe căile de transport să se poată verifica declararea transportului în e-Transport.
Prin acesta, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va monitoriza transporturile de bunuri pe teritoriul naţional prin intermediul sistemului informatic pus la dispoziţie de către Centrul Naţional de Informaţii Financiare.
Procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor care se emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de Urgenţă.
Instituirea sistemului de monitorizare a transporturilor de bunuri pe teritoriul naţional va fi completată în anul 2023 prin Sistemului informatic de monitorizare a tranzacţiilor intracomunitare de bunuri (SIMTIC), implementat prin fonduri europene, sistem fundamentat pe un concept nou bazat pe: implementarea unei notificări anticipate tranzacţiei efectuate de către contribuabil, existenţa unui sistem de camere de luat vederi amplasate în punctele de frontieră rutieră, colectarea şi utilizarea datelor de la cântarele CNAIR.
• Reincriminarea unor fapte de evaziune fiscală
Proiectul mai prevede reincriminarea unor fapte de evaziune fiscală.
Conform notei de fundamentare, necesitatea unei astfel de propuneri legislative se canalizează pe aspectul reincriminării faptei constând în reţinerea şi neplata şi incriminarea faptelor de încasare şi neplată ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea impozitelor şi/sau a contribuţiilor cu reţinere la sursă, cu consecinţa unei mai bune colectări a acestor sume la bugetul de stat, în condiţiile în care astfel de pedepse descurajează săvarşirea de noi infracţiuni.
În ceea ce priveşte termenul de 60 de zile prevăzut în cuprinsul prevederilor, acesta a fost stabilit ţinând cont de următoarele:
– Drepturile salariale, cât şi impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă sunt plătite de către contribuabili în funcţie de disponibilităţile băneşti deţinute de aceştia, la termenul de scadenţă reglementat de lege.
– Din practica organelor fiscale s-a constatat faptul că, o parte dintre debitori îşi efectuează plata obligaţiilor fiscale cu o întârziere faţă de termenul de scadenţă, motivat de lipsa de lichidităţi existentă la acel moment. Aşadar, din punct de vedere al recuperării creanţelor, riscul fiscal de încasare este ridicat atunci când contribuabilii achită cu întârziere într-un termen mai mare de 60 de zile, întrucât după acest termen există posibilitatea să intre în incapacitate de plată.
– Pe de altă parte, prin prevederile Codului de procedură fiscală, statul român a acceptat ca, prin procedura de mediere, organele fiscale să identifice soluţia optimă de stingere a obligaţiilor fiscale, inclusiv a celor cu stopaj la sursă, precum şi termenele la care acestea se vor achita.
Perioada în care se realizează această procedură de mediere este de cel putin 45 de zile de la termenul de scadenţă, astfel că riscul fiscal la recuperare devine ridicat după o perioadă de 60 de zile de la data scadenţei acestor obligaţii.
Se reincriminează fapta de reţinere şi neplată, respectiv se incriminează fapta de încasare şi neplată, ori, după caz, de nereţinere sau neîncasare, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în Anexa.
Astfel, pentru a asigura predictibilitatea normei de incriminare, s-au prevăzut expres, în Anexa la proiectul de act normativ, categoriile de impozite şi contribuţii, supuse regimului de reţinere sau încasare şi plată sau virare, cu precizarea actului normativ şi a articolelor care le reglementează.
Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani.
• e-Factura şi pentru produsele cu risc fiscal ridicat
Proiectul prevede instituirea unor măsuri urgente pentru întărirea capacităţii de urmărire şi colectare a sumelor datorate bugetului de stat pentru livrările de produse cu risc fiscal ridicat, prin transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura, prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
Nu mai scade plafnul la 500.000 euro. Deocamdata!