Peste o sută de sălăjeni s-au plâns anul trecut la Inspecția Muncii

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Sălaj, în conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare propriu în cadrul activității compartimentului Comunicare și Relații cu Publicul asigură primirea și înregistrarea petițiilor, conform Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Dreptul la petiționare este un drept al cetățeanului, înscris în Constituția României. Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor. Cu privire la aceasta atribuție, Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj a înregistrat în cursul anului 2016 un număr total de 102 sesizări din care 99 în domeniul relațiilor de muncă și trei în domeniul securitătii și sănătății în muncă, rezultând ca numărul preponderent este cel al sesizărilor care reclama încălcări legate de prevederile Codului Muncii. Sesizările înregistrate au fost transmise: prin poștă, prin email, depuse personal la registratura instituției sau au fost transmise telefonic. Totalul sesizărilor în domeniul relațiilor de muncă, în funcție de aspectele sesizate se structurează astfel: 54 reclamă neplata drepturilor salariale și reprezintă 54,54 la sută din totalul sesizărilor; 17 reclamă munca suplimentară, munca în timpul repausului săptămânal și munca în zilele de sărbători legale reprezentând un procent de 17,17 la sută; 15 reclamă neefectuarea concediului de odihnă și reprezintă un procent de 15,15 la sută; 10 reclamă muncă fără forme legale de angajare care reprezintă 10,14 la sută; 3 reclamă alte aspecte (neacordare tichete de masă, neînmânare contract individual de muncă sau decizie de încetare a raporturilor de muncă etc.). Ponderea pe care o dețin sesizările care reclamă încălcări ale dreptului de remunerare a lucrătorilor este explicată prin faptul că aceste încălcări ale prevederilor legale nu sunt sancționabile și nu constituie contravenție, conform prevederilor Codului Muncii. Referitor la încălcarea prevederilor privind munca suplimentară, munca în repausul săptămânal, munca în timpul sărbătorilor legale, cu toate că sesizările înregistrate sunt în număr mic, aceste aspecte sunt frecvent constatate în majoritatea controalelor de fond sau controalelor tematice. Aceste încălcări ale prevederilor legislative constituie contravenții. Toate aceste abateri de la prevederile legale urmăresc diminuarea viramentelor către bugetul consolidat al statului influențând totodată și situația financiară a lucrătorului, pe termen lung. În ceea ce privește sesizările ce vizează neefectuarea concediului de odihnă, din controalele de fond desfășurate ITM a constatat tot mai frecvent că noțiunea de “concediu de odihnă” dispare, lucrătorul beneficiind de acesta doar teoretic (pe pontaj) nicidecum practic. Munca fără forme legale de angajare este sesizată de către petenți în număr redus și este făcută numai atunci când apar disensiuni între cele două părți privind plata unor drepturi care de fapt nu sunt stipulate nicăieri. Aceasta reprezintă o caracteristică a perioadei de tranziţie şi a devenit, prin consecinţele sale sociale şi economice, un fenomen extrem de nociv. Sesizările înregistrate în domeniul securității și sănătății în muncă au fost în număr de trei, majoritatea aspectelor sesizate de către petenți referindu-se la condițiile de muncă. În acest sens, inspectorii de muncă au efectuat controale la agenții economici unde erau astfel de probleme dispunând măsurile obligatorii necesare remedierii  deficiențelor. Aspectele sesizate de către lucrători și constatările inspectorilor de muncă au fost lipsa ventilației, temperaturi ridicate, lipsa apei curente la vestiare, neefectuarea instructajului specific locului de muncă, lipsa echipamentului de protecție, lipsa materialelor necesare informării și instruirii  lucrătorilor. ITM Sălaj spune că în majoritatea cazurilor, ca urmare a măsurilor dispuse aspectele sesizate și constatate pe Legea nr. 319/2006 au fost remediate. În activitatea de soluționare a petițiilor, în anul 2016 au fost înregistrate și un număr de patru sesizări anonime care au fost clasate conform prevederilor art. 7 din Ordonanța nr. 27/2002, iar trei sesizări au fost redirecționate către inspectoratele teritoriale de muncă din alte județe, acolo unde angajatorul își avea sediul social.