Peste 50.000 de sălăjeni sărbătoresc, duminică, Paştele catolic

Creştinii romano-catolici, reformaţii şi sectele neoprotestante, sărbătoresc duminică, 27 martie, Învierea Domnului. Anul acesta, Paştele catolic are loc cu, mai mult de o lună înainte de cel ortodox, care va fi celebrat pe 1 mai. Paştele catolic şi cel ortodox este, de obicei, sărbătorit la date diferite, pentru că cele două mari Biserici calculează data „Învierii lui Isus” după două calendare diferite. Data acestei sărbători diferă din anul 1582, când Biserica romano-catolică a trecut la calendarul gregorian, iar Biserica ortodoxă a rămas după calendarul iulian. Diferenţa între Paştele catolic şi cel ortodox poate varia de la o săptămână, la cinci săptămâni, dar câteodată are loc în acelaşi timp. În anul 2014, de exemplu, sărbătoarea Sfintelor Paşti la catolici a coincis cu cea a ortodocşilor. La nivel de judeţ, Paştele catolic va fi sărbătorit de peste 50.000 de sălăjeni.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte, la catolici

Înainte de Paşti, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni. Postul este diferit, faţă de cel ortodox, întrucât presupune doar evitarea preparatelor din carne. La sfârşitul slujbelor religioase din „Săptămâna Mare” enoriaşii sunt împărtăşiţi cu ostie, pâine nedospită, şi se practica „procesiunea”, adică înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi. Tradiţia populară spune că, sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin, iar duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.
Cea mai cunoscută tradiţie catolică de Paşti, din România, este stropitul – un obicei care provine din Germania. La început, acesta se facea cu apă, însă în prezent este folosit parfumul. Stropitul cu apă simboliza purificarea. Deoarece, apa provine din fântâni, a apărut şi împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.
Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană – “Ostern”. Printre alte obiceiuri de Paşti la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălelor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor.