Zeci de mii de apeluri false au fost înregistrate, anul trecut, la numărul unic de urgenţă 112. În timp ce unii sălăjeni au apelat serviciul doar pentru a spune bancuri operatoarelor, alţii au sunat la acest număr pentru a semnala urgenţe care, în realitate, nu există. Peste 150.000 de apeluri false au fost făcute la 112, reprezentând peste 80 la sută din totalul apelurilor efectuate pe tot parcursul anului trecut.
Peste 188.000 de apeluri au fost înregistrate, anul trecut, la numărul unic de urgenţă de pe raza teritorială a judeţului nostru, potrivit statisticilor afişate pe portalul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. În mai puţin de 20 la sută dintre cazuri a fost nevoie de intervenţia echipajelor specializate, doar acestea fiind cazuri reale de urgenţe. Mai precis, dintre cele 188.656 de apeluri către serviciul unic de urgenţă, doar 36.583 au reprezentant urgenţe la care s-au deplasat echipajele de intervenţie. Diferenţa de 152.073 de apeluri reprezintă, de fapt, apeluri false sau apeluri de informare, deranjamente tehnice ori apeluri eronate ale locuitorilor, după caz.
Autorităţile au explicat faptul că există o diferenţă între apelurile false şi cele abuzive. Cele false sunt impulsurile date de cetăţeni din greşeală la acest serviciu sau solicitări pentru situaţii care nu intră în categoria urgenţelor. De altfel, există posibilitatea tastării eronate a unui număr de telefon, iar apelarea unui număr care începe cu cifra 1 se înregistrează ca apel de urgenţă. Aceste apeluri false încadrează şi situaţiile în care persoana solicită informaţii sau anunţă deranjamente tehnice.
Pe de altă parte, apelurile abuzive sunt cele făcute în joacă la serviciul unic de urgenţă. Dacă în anumite cazuri apelanţii încep să spună bancuri operatoarelor, să pună muzică la difuzor sau diverse alte jocuri, în unele situaţii, aceştia solicită intervenţia echipajelor la urgenţe care, în realitate, nu există.
Potrivit reprezentanţilor Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, persoanele care fac astfel de glume proaste sunt, de obicei, tineri lipsiţi de educaţie. Aceştia nu conştientizează că, în timp ce trimit echipajele de intervenţie la o urgenţă falsă, o altă persoană care are într-adevăr nevoie de ajutor specializat este privat de acest sprijin.
Ambulanţa, cel mai des solicitată
Toate cazurile de urgenţe reale înregistrate anul trecut au fost redirecţionate către unul sau mai multe dintre serviciile de ambulanţă, pompieri, Smurd, poliţie şi jandarmi. Majoritatea apelanţilor au solicitat ajutorul ambulanţierilor, din cele 36.583 de apeluri reale raportate la numărul unic, 25.578 fiind redirecţionate Serviciului de Ambulanţă.
Poliţiştii au fost trimişi la 8.830 de cazuri de urgenţe semnalate prin acest serviciu, în timp ce pompierii şi echipajele Smurd au intervenit la 1.807 şapte situaţii de urgenţe. Jandarmii au fost cel mai puţin solicitaţi prin 112, echipajele intervenind pe parcursul anului trecut la doar 368 de situaţii de urgenţe semnalate prin acest serviciu.
Un judeţ fruntaş la cele mai puţine apeluri
Sălajul se situează între primele locuri dintre judeţele ţării, cu cele mai puţine apeluri la 112. Primul loc este deţinut de judeţul Bistriţa-Năsăud, unde media lunară este de aproximativ 13.900 de apeluri. Pe locul al doilea se situează judeţul nostru, cu o medie lunară de 15.000 de apeluri. Pe locul al treilea ar putea fi clasat judeţul Hunedoara, unde media lunară a apelurilor este de 16.000. De cealaltă parte, cele mai multe apeluri, de peste 150.000, se înregistrează lunar în Bucureşti/Ilfov. În judeţul Iaşi au fost înregistrate circa 80.000 de apeluri în fiecare lună.
Din păcate, apelarea abuzivă a serviciului de urgenţe este o problemă la nivel naţional, serviciile de urgenţă din toate judeţele confruntându-se cu zeci, chiar sute de mii de apeluri false. Din păcate, apelanţii sunt destul de greu de depistat în condiţiile în care majoritatea folosesc cartele pre-pay, la cumpărarea cărora nu se solicită date personale.
Apeluri de urgenţe pentru surdo-muţi
Serviciul de urgenţă 112 poate fi accesat şi de persoanele surdo-mute, dacă acestea au un videotelefon. Orice apel efectuat de către aceste persoane va fi redirecţionat către serviciul unic de urgenţă din Buzău, unde există un interpret mimico-gestual, care preia mesajele prin videotelefon şi le comunică dispeceratului.
Această facilitate a fost inclusă într-un protocol de cooperare încheiat între Ministerul Muncii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Asociaţia Surzilor din România, Asociaţia Nevăzătorilor din România şi Asociaţia „1 Iunie 2001”.
Reprezentanţii acestui proiect susţin că ar putea fi o problemă faptul că nu toate persoanele cu dizabilităţi de acest tip şi-ar putea permite achiziţionarea unui videotelefon, însă se încearcă identificarea unor soluţii de finanţare, eventual prin accesarea de fonduri europene, printr-o axă specială pentru persoane cu dizabilităţi.
