Peste 120 de sălăjeni care au comis infracţiuni, printre care şi minori, au fost identificaţi, anul trecut, după ce amprentele şi datele culese de criminaţişti la faţa locului au fost introduse şi prelucrate în sistemul informatic de amprentare al Poliţiei Române. „În urma amprentelor ridicate de la faţa locului şi a prelucrării datelor în sistemul informatic de amprentare al Poliţiei Române, anul trecut am identificat în Sălaj peste 120 de persoane care au comis infracţiuni. Printre acestea se numără şi minori. În medie, sunt aproximativ 100 de astfel de persoane identificate anual că au comis fapte antisociale”, a declarat şeful Serviciului Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Sălaj, Livia Beşe.
Programul respectiv, numit AFIS 2000, este o bază de date care conţine amprentele şi fotografiile tuturor persoanelor care au fost amprentate. Acest sistem a fost implementat de către Poliţia Română din anul 1996 şi a reprezentant un pas important pe linia modernizării poliţiei tehnico-ştiinţifice. Acesta permite identificarea pe baza amprentelor papilare a persoanelor cu identitate falsă sau care au comis fapte antisociale. “O amprentă care este ridicată de la faţa locului parcurge un anumit traseu până să ajungă să fie prelucrată în sistemul informatic. Ea trebuie prelevată cu atenţie, pusă în plic şi dusă la compartimentul informatic. Aici este evaluată după criterii specifice, clasificată şi introdusă în sistem, lucru care presupune completarea anumitor date, cu punctarea unor elemente individuale. Acestea alcătuiesc un algoritm care uneşte minim 12 elemente. Cu cât sunt mai multe asemenea elemente individuale, să zicem 20, cu atât cresc şansele pentru o identificare mai bună”, a explicat Livia Beşe.
Potrivit acesteia, odată ce datele au fost introduse în sistemul informativ, durează în medie 20 – 30 de minute până ce identificarea este realizată. Totuşi, comisarul şef Livia Beşe a explicat că, deşi orice persoană suspectă că a comis fapte sociale este amprentată şi trecută în baza de date a Poliţiei Române, acest lucru nu înseamnă implicit că respectivul are cazier, ci doar că, la un moment dat, a fost suspectată într-un anumit caz.
Pe lângă programul AFIS 2000, Poliţia Română utilizează şi o bază de date particulare ale tuturor suspecţilor înregistraţi la nivel naţional. Aceasta se numeşte Imagetrak şi conţine date precum înălţime, greutate, culoarea ochilor, a părului şi semne particulare, cum ar fi tatuaje, cicatrice ale tuturor suspecţilor înregistraţi la nivel naţional. În general, acest program este folosit pentru identificarea persoane cu identitate necunoscută şi a cadavrelor cu identitate necunoscută. Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak stochează şi examinează fotografii de semnalmente, date antropometrice, semne particulare şi date despre fapta şi modul de operare, în scopul identificării unor categorii de persoane care au săvârşit fapte penale şi al clarificării unor aspecte de interes operativ în activitatea Poliţiei şi altor unităţi din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, potrivit datelor de pe site-ul Poliţiei Române.
Recunoaştere după “portretul robot”
Perceperea de către victimă sau martorul ocular a imaginii persoanei infractorului, în momentul în care acesta săvârşeşte fapta penală, poate fi asimilată, într-o accepţiune foarte largă, cu o urmă de memorie, respectiv cu ceea ce s-ar putea denumi „urma ideală”, aceasta având un evident caracter material, specific proceselor psiho-fiziologice de la nivelul scoarţei cerebrale. Devine astfel posibilă identificarea infractorului pe baza portretului vorbit făcut de martor ori recunoaşterea sa după fotografie sau dintr-un grup de persoane, potrivit IGPR.
Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak are rolul să înlocuiască clasoarele clasice cu fotografii de semnalmente, folosite pentru identificarea persoanelor, prin prelucrarea şi stocarea la nivel naţional a fotografiilor şi a datelor de stare civilă ale persoanelor în stare de arest sau libertate, ca urmare a comiterii de infracţiuni prin diverse moduri de operare. Fotografia este digitalizată în limbaj pentru computer, procesată şi stocată într-o bancă de date. Imagetrak foloseşte un algoritm de căutare facială care este independent de culoare, respectiv la căutare nu se ia în calcul culoarea fotografiei sau culoarea pielii. Din punct de vedere al rasei, nu ia în calcul structura feţei deoarece aceasta este universală. Sistemul permite o plajă largă în privinţa sursei de preluare a imaginilor, acestea putându-se face prin folosirea unui scanner, a unei camere foto sau video.
În privinţa vârstei, faceprint-ul rămâne neschimbat odată cu trecerea timpului. Machiajele, părul facial, ochelarii sau iluminarea nu influenţează identificarea persoanelor, precizează Poliţia Română.
Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak a fost implementat în anul 2004 la nivel naţional, cu staţii de lucru la fiecare Inspectorat Judeţean de Poliţie şi la Serviciul Criminalistic din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti. Anul trecut, atât Imagetrak, cât şi AFIS 2000 s-au blocat, astfel că, timp de aproximativ trei luni, toate amprentele şi datele au trebuit verificate în baza de date naţională manual.
