Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) – împreună cu Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET) îşi exprimă nemulţumirea şi protestează faţă de eliminarea neargumentată a acordării voucherelor de vacanţă pentru 2021, potrivit unui comunicat remis redacţiei.
„Voucherele de vacanţă au fost introduse în România prin OUG nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă ca măsură în favoarea angajatului, căruia îi cresc veniturile reale, şi în favoarea angajatorului, care are posibilitatea şi este stimulat să acorde angajatilor, alături de salariu, vacanţe în ţară, prin intermediul voucherelor de vacanţă, cu rol de recuperare a capacităţii de muncă, de creştere a productivităţii muncii salariatului şi de motivare a acestuia pentru a-şi
menţine calitatea de salariat în respectiva întreprindere, ceea ce va genera stabilitate si eficienţă mărite.
Voucherele de vacanţă reprezintă un instrument de politică publică, care a demonstrat în cursul implementării acestuia impactul pozitiv asupra industriei turistice si a HORECA în România, cu efecte catalizatoare extraordinare asupra pieţei muncii şi a serviciilor din acest domeniu de activitate. Multe ţări din Europa urmează modelul voucherelor de vacanţă din România pentru a oferi sprijin HORECA în vederea recuperării din criza provocată de pandemia de SARS-COV-2.
Potrivit unui studiu efectuat de Academia de Studii Economice (ASE) şi Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), voucherele de vacanţă asigură creşterea activităţii economice şi crearea de locuri de muncă prin stimularea consumului şi a ofertei interne. Fiecare leu investit în voucherele de vacanţă generează 0,51 lei la produsul intern brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei direcţionaţi pentru voucherele de vacanţă se creează şi se menţine un loc de muncă.
Pentru angajaţi, voucherele de vacanţă asigură: creşterea venitului disponibil şi a nivelului de trai; îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi psihică; creşterea productivităţii şi disciplinei muncii; creşterea calităţii vieţii prin diversificarea bugetului de consum precum şi dezvoltarea culturii unei alimentaţii sănătoase.
Pentru angajatori, ele asigură: reducerea costului forţei de muncă; îmbunătăţirea productivităţii muncii şi reducerea absenteismului; creşterea motivării şi loialităţii salariaţilor; creşterea retenţiei de personal; creşterea responsabilităţii sociale faţă de angajat.
Pe de altă parte, voucherele de vacanţă au determinat autorizarea, deci fiscalizarea a circa 3000 de structuri de cazare – pensiuni, vile, apartamente. Prin eliminarea voucherelor există riscul ca unele structuri de cazare să se reîntoarcă la „turismul la negru”, bugetul de stat urmând să piardă sume consistente. Sistemul voucherelor de vacanţă a avut în toţi aceşti ani un impact determinant asupra reducerii economiei subterane prin încurajarea angajatorilor de a încheia contracte de muncă, pentru a beneficia de avantajele fiscale oferite de voucherele de vacanţă.
În timp, sistemul voucherelor de vacanţă a demonstrat că generează efecte pozitive extraordinare atât pentru angajaţi, cât şi pentru sectorul HORECA, conform „ANALIZEI PRIVIND PERCEPŢIILE, EVALUĂRILE, ATITUDINILE, COMPORTAMENTUL DE UTILIZARE ŞI MOTIVAŢIILE SPECIFICE PRIVIND SISTEMUL DE VOUCHERE DE VACANŢĂ DIN ROMÂNIA” realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în anul 2018:
●contribuind la dezvoltarea turismului şi la redescoperirea României, ca ramură a economiei cu un potenţial de dezvoltare strategic, adoptarea de politici publice de susţinere a turismului aducând beneficii importante şi asigurând redescoperirea României ca destinaţie preferată de vacanţă;
●având un impact important financiar asupra bugetului consolidat, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung – beneficiile financiare totale, directe şi indirecte, pentru bugetul de stat (incluzând în acest termen şi bugetul asigurărilor sociale/sănătate) se ridică la un nivel de 45-50% din valoarea voucherelor emise, la nivelul anului de emitere a voucherelor. La acest efect se adaugă şi beneficiile din anii următori acordării voucherelor, elementul cu cel mai semnificativ impact în acest sens fiind dezvoltarea capacităţilor de cazare prin investiţiile realizate în domeniul turismului; recuperarea investiţiei realizate (prin emiterea voucherelor de vacanţă într-un anumit an calendaristic) este amortizată într-un termen de aproximativ 2 ani (anul în care au fost emise şi anul imediat următor);
●având un impact semnificativ în dezvoltarea turismului pe regiuni şi asupra dezvoltării economiei locale prin:
○stimularea dezvoltării turismului şi a cresterii numărului de turişti care au călătorit şi implicit crearea de noi locuri de muncă în acest sector de activitate;
○stimularea dezvoltării sectorului de restaurante şi servicii de agrement, datorită creşterii numărului de turişti şi implicit crearea de noi locuri de muncă în acest sector de activitate;
○creşterea sumelor disponibile pentru investiţii în turism şi dezvoltarea unei oferte variate de servicii;
Toate sectoarele economice conexe HORECA sunt impactate de implementarea sistemului voucherelor de vacanţă, astfel că există efecte multiplicatoare pozitive în domeniul producerii de alimente, comerţ de alimente, servicii de alimentaţie publică, servicii de agrement, transport etc.
Fiecare sumă alocată prin voucherele de vacanţă produce un efect direct materializat printr-un plus de cifră de afaceri în sectoarele direct influenţate de aceste vouchere (comerţ cu amănuntul, HORECA, agenţii de turism şi tour-operatori). Fiecare sumă alocată prin voucherele de vacanţă are şi efecte indirecte importante influenţând pozitiv cifra de afaceri în comerţul cu ridicata, veniturile bugetare, nivelul ocupării în sectorul serviciilor şi nivelul creditării persoanelor fizice (conform „Studiului privind impactul biletelor de valoare asupra economiei româneşti” – realizat de Academia de Studii Economice, 2019, 2020).
Analizele realizate atât de Academia Română (2017), cât şi de către Academia de Studii Economice (2019 şi 2020) au demonstrat rolul esenţial al voucherelor de vacanţă asupra HORECA în recuperarea din criza economică din 2008-2010.
Voucherele de vacanţă prezintă avantaje indiscutabile:
> nu pot fi folosite decât pentru achiziţia de servicii turistice, servind astfel pe deplin scopul pentru care sunt acordate.
> au o perioadă de valabilitate limitată şi există siguranţa că acestea vor fi utilizate şi sumele vor intra în circuitul economic repede, asigurând resurse financiare comercianţilor care le acceptă.
> sunt utilizate într-un circuit complet fiscalizat, care garantează colectarea de taxe şi impozite la bugetul public.
> nu pot fi economisite sau folosite în afara teritoriului naţional, valoarea lor fiind injectată direct şi integral în economia locală, ceea ce generează consum, activitate economică, locuri de muncă şi deci venituri bugetare suplimentare.
Iată şi care este poziţia organizaţiilor profesionale şi patronale din turism privind decizia Guvernului de a elimina voucherele de vacanţă pentru 2021:
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT):
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) se arată extrem de intrigată de actuala decizie a Guvernului României privind eliminarea acordării voucherelor de turism pentru 2021. ANAT a susţinut public oportunitatea introducerii voucherelor / tichetelor de vacanţă încă din 2005. Tări cu tradiţie turistică, precum Elveţia şi Franţa, acordă vouchere de vacanţă de zeci de ani iar altele (ex. Cehia) au anunţat că doresc să implementeze un astfel de program pentru revigorarea turismului intern şi refacerea forţei de muncă. Voucherele de vacanţă asigură în mare parte supravieţuirea şi dezvoltarea turismului intern, precum şi pregătirea turismului pentru incoming. 25-30% dintre vânzările agenţiilor de turism specializate pe turism intern sunt asigurate de voucherele de vacanţă.
Niciun Guvern nu a luat în calcul la modul cel mai serios că România poate câştiga bani din export, iar turismul de incoming poate deveni una dintre principalele forme de export de servicii ale ţării noastre. Voucherele de vacanţă aduc plus valoare turismului intern şi asigură fiscalizarea turismului. Un Guvern care gândeşte în perspectivă, pe termen mediu şi lung, poate înţelege acest aspect. Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 226 din 30 decembrie 2020, actualul Guvern şi-a asumat continuarea programului acordării voucherelor de vacanţă, considerând că sunt extrem de utile pentru turism. Industria turismului – deci o parte a mediului privat din România – şi-a făcut planuri şi proiecţii în acest sens. Ca de obicei, în România legislaţia se schimbă peste noapte şi nu există
coerenţă. Fiecare leu investit în voucherele de vacanţă generează 0,51 lei la produsul intern brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei directionati pentru vouchere de vacanţă se creează şi se menţine un loc de muncă.
Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR)
Decizia de anulare a voucherelor de vacanţă în anul 2021 este una extrem de dură pentru o mare categorie socială (peste 1 milion de persoane) şi pentru domeniul economic cel mai afectat de pandemie – turismul. Credem că pe viitor se poate discuta despre soluţii de optimizare a sistemului de vouchere de vacanţă (ca de exemplu alocarea lor numai în perioade de extrasezon sau numai pentru persoanele cu salarii mai mici de 5000 de lei, să spunem) dar ÎN NICIUN CAZ în această perioadă în care toate ţările încearcă să găsească soluţii de stimulare a cererii turistice. Acest an va fi unul în care ţările se vor baza pe turismul intern/domestic, şi orice formă de păstrare a turiştilor în ţară va reprezenta un avantaj în competiţia extrem de dură care se anunţă pe piaţa turistică europeană. Propunem ca în 2021 să fie mentinută actuala formă de atribuire a voucherelor de vacanţă urmând ca pentru 2022 să încercăm să găsim împreună forma cea mai eficientă de funcţionare a acestui sistem.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a apreciat sistemul de acordare a voucherelor sociale (aşa cum le numesc ei) în România, dându-ne chiar exemplu european pentru această perioadă pandemică.
Mai mult de atât, intenţia noastră este de a susţine ca şi mediul privat să îmbrăţişeze mai larg această metodă de compensare a salariaţilor ca fiind cea mai eficientă fiscal, optimă social şi solidară cu turismul – sectorul cel mai afectat de pandemie.
Dacă decizia de anulare a voucherelor în 2021 va fi menţinută, consecinţele asupra turismului vor fi unele dramatice, venite să pună bomboana pe coliva turismului românesc după acest an devastator pe care ne-am chinuit din greu să îl traversăm în viaţă.
Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR)
Turismul este un întreg ecosistem format din sute de mii de angajaţi, patroni, furnizori – asupra cărora planează spectrul şomajului şi al falimentului deoarece este unul dintre sectoarele economice dramatic afectate de pandemia provocată de apariţia virusului SARS-Cov-2. După ce am lucrat luni de zile, începând cu aprilie 2020, alături de reprezentanţii Guvernului, la
identificarea şi fundamentarea unor soluţii concrete pentru acest sector de activitate cu capital românesc, preponderent în turism, asistăm la luarea unor decizii care ne împing în colaps economic. Deşi Uniunea Europeană a acordat un buget suficient pentru sprijinul companiilor afectate de pandemie, mai ales pentru ramura de activitate turism, şi Guvernul României a promis o infuzie de 500 milioane de euro pentru turism, dar banii nu au fost alocaţi nici până în acest moment. Perspectivele sunt şi mai sumbre pentru că s-a anunţat eliminarea voucherelor de vacanţă, ceea ce înseamnă distrugerea turismului cu o sumă ce depăşeşte 300 milioane de euro. Efectul acestei decizii care a fost luată fără ca mediul de afaceri să fie consultat, s-a reflectat imediat în scăderea rezervărilor turistice, ceea ce reprezintă încă o mână de pământ aruncată pe sicriul în care zace turismul românesc. Voucherele de vacanţă sunt o formă de sprijin pentru angajaţii care au beneficiat de acestea, în condiţiile in care statisticile europene arată că românii alocă printre cele mai mici bugete pentru vacanţă, iar în perioade de criză, aceasta este prima cheltuială pe care o taie de pe listă.
Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR)
Sustinem ideea de a solicita în continuare 1450 de lei pentru bugetari, punându-le în vedere guvernanţilor că industria hotelieră a fost închisă pe perioada lockdown-ului, iar după lockdown, restricţiile impuse de autorităţi au provocat pierderi semnificative hotelierilor. Activitatea societăţilor de tratament balnear a fost restricţionată pe toate cele trei elemente (hotel, restaurant, bază de tratament), restricţii care sunt în vigoare şi în momentul de faţă (ex.: închiderea piscinelor, limitarea capacităţii restaurantului, restricţii la tratamente balneare etc). Turismul, deşi lovit cel mai tare de pandemie, nu a primit niciun ajutor compensatoriu iar sistemul voucherelor de vacanţă, care a funcţionat bine timp de trei ani şi a permis realizarea de investiţii în turism, a fost desfiinţat pentru 2021. Deci nu numai că nu a fost sprijinit cu nimic turismul, dar s-au tăiat până şi voucherele de vacanţă. Declaratiile privind valoarea voucherelor de vacanţă nevalorificate, încă, pe piaţă, oferite de către Guvern, nu au suport real şi sunt evident eronate.”, se arată în comunicat.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
