Schimbările propuse în legislația muncii se află deocamdată în faza de dezbatere publică. Acestea vizează aspecte legislative legate de un fenomen car enu ocolește nici județul Sălaj, munca la negru. În viitorul apropiat, angajatorii vor fi obligaţi să încheie contractul individual de muncă al salariatului cu o zi înainte de începerea propriu-zisă a lucrului de către acesta, în caz contrar sancțiunile vor fi cu mult mai aspre decât sunt cele care operează în prezent.
Inspectorii de muncă se confuntă adesea cu situaţii de muncă nedeclarată care nu au putut fi încadrate ca abatere şi, în acest fel, nu au putut fi sancţionate, pentru că în Codul Muncii nu există o definiţie a muncii nedeclarate, iar actul normativ prevede sancţiune doar pentru fapta de a primi la muncă o persoană fără încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă anterior începerii activităţii, nu şi pentru munca nedeclarată parţial de angajator, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege pentru modificarea Codului Muncii.
Prima schimbare majoră va fi aceea că munca ‘’la negru’’ va primi o definiție clară, la fel și așa-zis munca la “gri”, tot o formă de muncă nedeclarată. Potrivit proiectului, munca la negru reprezintă primirea la muncă a unei persoane, fără încheierea contractului individual de muncă în ziua anterioară începerii lucrului. Tot forme de muncă la negru sunt condierate și următoarele cazuri: neînregistrarea contractului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii lucrului; primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat.
A doua schimbare vizează forma contractului de muncă, astfel încât contractul încheiat în formă verbală va fi valabil, echivalent cu cel încheiat în scris şi considerat încheiat pe perioadă nedeterminată. Angajatorii vor putea fi sancţionaţi de inspectorii de la Inspecția Muncii dacă au angajaţi fără forme legale cărora le-au promis că le încheie contracte de muncă însă la data controlului nu au aceste contracte semnate.
În Codul Muncii va fi prevăzut în mod expres faptul că un contract individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activităţii de către salariat. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. În situaţia în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe durată nedeterminată, iar părţile pot face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă. În prezent, Codul Muncii stipulează că „forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului de muncă”.
Guvernul spune că e necesară abrogarea prevederii potrivit căreia “forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului”, având în vedere că dovada existenţei raportului de muncă se poate face prin orice alt mijloc de probă.
O altă schimbare în legislația muncii vizează actul adiţional la contractul individual de muncă. Acesta va fi încheiat înainte de producerea efectelor juridice ale modificării și nu în 20 de zile lucrătoare după producerea modificării, cum prevede acum Codul Muncii, efectele producându-se pentru viitor şi nu retroactiv, cum este stipulat în prezent. Legiuitorul vrea să le acorde angajatorilor sancţionaţi pentru muncă nedeclarată posibilitatea de a achita jumătate din minimum de amendă aplicată pentru muncă nedeclarată, dacă o plătesc în 48 de ore de la comunicare. Angajatorii care nu respectă noile reguli aduse de Codul Muncii, enumerate mai sus vor primi sancțiuni deosebit de aspre.
De exemplu, primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă în ziua anterioară începerii activităţii de către aceştia se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată de Inspecţia Muncii în această situaţie.
Primirea la muncă a unei persoane fără înregistrarea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii angajatului se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană în această situaţie.
Primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană în această situaţie.
Primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată în această situaţie, în urma controalelor Inspecţiei Muncii.
O ultimă schimbare importantă se referă la timpul de lucru, un alt aspect pe car einspectorii îl găsesc în neregulă cu ocazia controalelor la angajatori. „Angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru”.
În prezent, articolul 119 din Codul Muncii spune că „Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat şi de a supune controlului inspecţiei muncii această evidenţă ori de câte ori este solicitat”.
În forma actuală a Codului Muncii lipsesc prevederi clare referitoare la modalitatea de întocmire, completare, modificare, păstrare şi prezentare a documentelor referitoare la evidenţa timpului lucrat de angajaţi, dar şi pârghiile legale coercitive care să oblige angajatorul la întocmirea acestor documente.
„Considerăm că este necesară o astfel de evidenţă pentru a exista posibilitatea verificării orelor de muncă prestate efectiv de către salariaţi, având în vedere că în multe situaţii evidenţa timpului de muncă prezentată de către angajator în urma controalelor Inspecţiei Muncii nu corespunde cu situaţia de fapt”, se arată în expunerea de motive a proiectului de modificare a Codului Muncii.
Inspectorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Sălaj s-au confruntat, în ultima perioadă cu situații deloc puține, de constatare a fenomenului de muncă la negru în cadrul unor societăți sălăjene. De altfel, în această perioadă ITM Sălaj desfășoară o serie de acțiuni la nivel județean, menite să stopeze acest fenomen.
ITM Sălaj vizează prin aceste acțiuni, creșterea gradului de conștientizare a entităților care pot avea calitatea de angajator și folosesc forța de muncă fără respectarea prevederilor legale în ceea ce privește consecințele sociale și economice pe care le produce munca nedeclarată. În perioada 1 ianuarie – 31 mai a.c., ITM a sancționat pe această linie 14 angajatori, fiind identificate 20 de persoane care munceau fără acte. Valoarea amenzilor s-a ridicat la aproximativ 190.000 de lei.
