Construit pe vârful unui deal, la doi kilometri de şosea, monumentul “Mihai Viteazul” de la Guruslău este amplasat într-o poiană înconjurată de pini. Un loc ferit şi încărcat de linişte, care a devenit, în scurt timp, un “loc de pelerinaj” pentru cuplurile de îndrăgostiţi.
Construit în urmă cu 40 de ani, monumentul de la Guruslău a fost ridicat în cinstea victoriei obţinute în 3 august 1601 de Mihai Viteazul în faţa lui Sigismund Bathory. A fost, de altfel, ultima bătălie câştigată de către voievodul valah înainte de a fi asasinat, în 8 august 1601.
Dincolo de simbolul său istoric, monumentul de la Guruslău a devenit cunoscut în judeţ după ce s-a transformat într-unul dintre locurile preferate de către amorezi. Dacă în zonă ai şanse mari să găseşti persoane care nu au habar despre semnificaţia istorică a edificiului, cu greu vei da peste cineva care să nu facă asocierea cu latura erotică.
Iubăreţii lasă în urmă zeci de prezervative
Localnicii s-au obişnuit cu musafirii veniţi chiar din Zalău, de la 12 kilometri distanţă, pentru a urca Dealul lui Mihai, spre poiana unde îşi vor putea da frâu liber iubirii.
Primarul din Hereclean, Dobrai Francisc, spune că practica datează de mai bine de 30 de ani. Stăpânindu-şi cu greu zâmbetul, îşi aminteşte de tinereţe, când îndrăgostiţii mergeau frecvent la monument, dar nu pentru a cinsti memoria marelui voievod. O fac şi acum, fără a ţine cont dacă e zi sau noapte. Sus, la Guruslău, în mijlocul naturii şi departe de ochii lumii, îşi savurează dragostea pe deplin cuplurile de îndrăgostiţi, soţii şi amantele lor, nevestele şi ibovnicii.
Claudiu este din Zalău şi nu puţine au fost dăţile în care a bătut drumul Guruslăului pentru o partidă de amor. “Eram tânăr, stăteam cu părinţii şi preferam să merg cu fetele acolo decât să le duc acasă. Rar se întâmpla să fim singura maşină care urca la monument. Ce timpuri!”, exclamă nostalgic bărbatul.
De câţiva ani, autorităţile locale organizează cu regularitate acţiuni de curăţare a zonei şi, de fiecare dată găsesc în iarbă zeci şi zeci de prezervative. “Nu avem ce face ca să îi ţinem departe de acest loc. Ar trebui să asigur pază 24 din 24 de ore, altfel nu se poate”, ridică neputincios din umeri edilul.
Acţiuni de ecologizare au fost organizate şi de către personalul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, instituţie în a cărei administrare s-a aflat pentru o scurtă perioadă de timp monumentul lui Mihai Viteazul. “Acum câţiva ani am mers acolo cu colegi de-ai mei, cu câteva zile înainte de manifestările prilejuite de omagierea domnitorului, pentru a curăţa zona. Am strâns o mulţime de prezervative”, îşi aminteste cercetătorul ştiinţific Marin Pop,
Primul monument a fost distrus de hortyşti
Opera este o reconstrucţie a lucrării ridicate în 1926, la Guruslău, pe Dealul lui Mihai, şi pe care a dinamitat-o în 1940 armata hortysta.
Primul monument era, după cum afirmă Marin Pop, cercetători ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, un obelisc piramidal, din fier şi beton, pe care era inscripţionată cugetarea lui Nicolae Iorga: „Întru amintirea victoriei repurtate în această localitate la 3 august 1601 cu armiile unite ale lui Mihai Vodă Viteazul şi Gheorghe Basta, împotriva oştirii lui Sigismund Bathory, s-a ridicat acest sfânt monument prin îngrijirea „Asociaţiunii” în anul Domnului 1926, al 12-lea al glorioasei domnii a Majestăţii Sale Ferdinand I şi al 8-lea al înfăptuirii noului stat român, întregit. Spre preamărirea eroului, care ucis mişeleşte la Turda, de tovarăşul său de arme, nu a putut folosi roadele biruinţei dobândite aici, acum 325 de ani, pentru a doua sa stăpânire a Ardealului”.
Un deceniu mai târziu, la împlinirea a 335 de ani de la evenimentul istoric de la Guruslău, Batalionul 7 vânători de munte din Zalău a ridicat o troiţă de stejar lângă monument.
În urma unui act de vandalism al armatelor hortyste, atât monumentul, cât şi troiţa de stejar au fost rase de pe suprafaţa pământului prin dinamitare, în 29 noiembrie 1940.
Demersuri pentru un nou edificiu în cinstea marelui domnitor
“După terminarea războiului şi eliberarea Sălajului, problema ridicării unui nou monument la Guruslău a fost pusă din nou în discuţie, însă fără succes, deoarece comuniştii, cu ajutorul Moscovei, au reuşit să cucerească puterea politică în stat, dizolvând toate instituţiile democratice şi instaurând un regim dictatorial”, explică Marin Pop.
Potrivit spuselor sale, începând cu anii 1964-1965, pe fondul “dezgheţului ideologic” produs în regimul comunist de tip naţional, marii noşti înaintaşi, printre care şi Mihai Viteazul, au fost repuse la locul pe care îl meritau. În acest context, mai mulţe personalităţi sălăjene iau iniţiativa de a reconstrui monumentul de la Guruslău.
La împlinirea a 370 de ani de la marea bătălie, în anul 1971, conducerea Muzeului de Istorie şi Artă din Zalău, prin directorul de atunci, Vasile Lucăcel, adresează un memoriu conducerii judeţului în care se arată necesitatea reconstruirii monumentului. Semnatarii propuneau ca viitoarea construcţie să fie mai mare şi mai reprezentativă decât cea anterioară, dar şi să fie amenjat un drum până la monument.
Solicitarea a fost onorată, astfel că ridicarea obeliscului de la Guruslău, precum şi amenajarea drumului de acces au fost cuprinse în programului de dezvoltare a turismului în judeţul Sălaj, pe perioada 1976-1980, cu menţiunea ca lucrările să fie finalizate până în 20 august 1976.
Peste 25.000 de sălăjeni au participat la inaugurare
Edificiul, înalt de 26 de metri, a fost realizat de către sculptorul Victor Gaga, care, la terminarea operei declara că: „Prin arhitectonică, prin compoziţia suprafeţelor sculpturale în relief, în lucrare este încorporată ideea de unire a românilor din Țara Românească, Moldova şi Transilvania, ideal de care era adânc pătruns Mihai Viteazul”. Cu referire la ideea artistică, Gaga spunea: „Totul este rezultatul unui proces laborios îndelungat. Lucrarea a cunoscut multe faze, variante, soluţii. Procesul acesta a fost generat de necesitatea de a găsi acele elemente arhitectonice, sculpturale, compoziţionale care, prin forţa lor de sugestie, să prindă complexitatea figurii lui Mihai Viteazul: bărbat de stat, conducător de oşti, diplomat, vizionar, întruchiparea ideii de unire, brav luptător. Faptul acesta m-a determinat să studiez cronici, documente, să revăd cu multă atenţie paginile înscrise de el în istoria poporului nostru. Călăuza mea a fost adevărul istoric”.
Lucrarea estd in beton armat şi travertin. Pe soclu sunt dăltuite în piatră scene din luptele lui Mihai Viteazul, iar deasupra se înalţă obeliscul, format din trei lame paralele, reprezentând cele trei ţări româneşti, în exterior, spre partea superioară, fiind aplicate şi stemele.
La inaugurarea monumentului, în 21 octombrie 1976, pe Dealul lui Mihai au venit peste 25.000 de oameni, din tot judeţul. “Conform uzuanţelor „epocii de aur”, monumentul a fost dezvelit de către Nicolae Ceauşescu, care a sosit la Guruslău cu un elicopter. La sosirea lui la Guruslău, cei prezenţi au fost dirijaţi de către persoanele însărcinate în acest scop, să-l aclame cu urale. Acest lucru nu a putut umbri, însă, înălţătoarea solemnitate a momentului”, subliniază cercetătorul ştiinţific.
De altfel, edificiul are următoarea inscripţie: “Aici, la 3 august 1601, oştile conduse de Marele Voievod Mihai Viteazul au cucerit o strălucită victorie în lupta pentru apărarea unităţii tuturor românilor, pentru libertate şi neatârnare. Inaugurat în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România”.
Reabilitare de 450.000 de lei
Monumentul este unul de importanţă locală şi face parte din domeniul public al judeţului Sălaj. De la inaugurarea sa, acum 40 de ani, nu au fost efectuate niciodata lucrări de restaurare, astfel că degradarea a fost iminentă. Autorităţile judeţene au demarat un proiect de restaurare, pentru a readuce monumentul la forma istorică iniţială, valoarea investiţiei fiind de aproximativ 450.000 de lei. Potrivit oficialilor Consiliului Judeţean Sălaj, lucrările trebuie finalizate până în luna septembrie a acestui an.
