Lacul de la Sălățig și joaca de-a poluarea

Lacul de la Sălățig a devenit de mai multe ori subiect de presă, iar asta din cauza unor incidente care au evidențiat apariția fenomenului de mortalitate piscicolă. Unii cred că este vorba de o poluare intenționată. Dovezile lipsesc. Pescarii au anunțat, în special în timpul verii, că pe suprafața apei sunt pești morți, fiind sesizate autoritățile de mediu pentru efectuarea unor verificări specifice, totul din dorința de a stabili dacă este vorba despre un fenomen natural sau problema este cauzată de poluare.

Despre această problemă ne-a sesizat și coordonatorul Asociației „Eco Mineu”, Marius Bodoni. Acesta a depus în numele asociației adrese și sesizări, inclusiv către Comisariatul Național al Gărzii de Mediu Sălaj. „Asociația pe care o coordonez și-a propus să schimbe mentalitatea oamenilor pentru a avea mai multă grijă de natură, de mediul înconjurător. Noi am depus mai multe sesizări privind problemele de pe lacul de la Sălățig. Anul trecut au fost de două ori probleme. A fost o problemă în luna iunie, iar noi am efectuat o analiză a apei la un laborator privat din Cluj, iar aceste analize ne-au arătat cu totul altceva față de ceea ce ne-au spus autoritățile. A fost o spumă foarte mare pe lac, iar apa era murdară. Noi credem că apa a fost poluată, dar nu există dovezi în acest sens. Nu avem nici dovada că cineva a deversat în lac, dar făcând analizele la acest laborator privat din Cluj, acolo a reieșit că au fost compuși chimici. Asta a fost în luna iunie. În luna octombrie s-a întâmplat din nou. N-am mai dus atunci apă la analize, dar situația a fost similară cu cea din vară. Am făcut nenumărate plângeri. Noi vom continua să monitorizăm, să vedem ce se întâmplă”, a declarat președintele Asociației „Eco Mineu”, Marius Bodoni. Acesta ne-a pus la dispoziție și răspunsul Comisariatului Județean Sălaj al Gărzii Naționale de Mediu pentru sesizarea depusă în luna octombrie a anului trecut. „În data de 18 octombrie 2021 s-a verificat barajul de acumulare de la Sălățig din punct de vedere al activității piscicole organizate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Sălaj. La suprafața apei s-au observat plutind câțiva pești morți din specia crap, de dimensiuni relativ mici. Din discuția purtată cu domnul Cristian Crișan, directorul AJVPS Sălaj, acesta menționează că în urmă cu aproximativ o săptămână au desfășurat activități de populare a apelor pe care le administrează, inclusiv lacul de la Sălățig, prezentând în acest sens o factură fiscală în baza cărea s-a achiziționat pește din specia crap, iar fenomenul de mortalitate piscicolă se întâmpla cu ocazia populării cu pește și că acest procent este în limite normale”, se arată în răspunsul Gărzii de Mediu Sălaj, nr. 2240 din 15.11.2021.

Lacul nimănui?

Pentru a vedea ce se întâmplă cu apa lacului de la Sălățig, redacția Magazin Sălăjean a solicitat în scris puncte de vedere de la Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Sălaj și de la Administrația Națională Apele Române – Administrația Bazinală Someș-Tisa. Vă invităm să citiți punctele de vedere oficiale ale celor două instituții. Comisariatul Județean Sălaj al Gărzii de Mediu ne spune: „Referitor la solicitarea dumneavoastră cu privire la calitatea apei din acumularea Sălățig, vă comunicăm faptul că AN Apele Române ABA Someș Tisa – SGA Sălaj administrează și monitorizează acumularea Sălățig. Ultimul control efectuat de către GNP CJ Sălaj a fost în luna iulie 2021, ca urmare a apariției fenomenului de mortalitate piscicolă. Conform declarațiilor reprezentanților SGA și a documentelor prezentate la data respectivă s-a constatat că mortalitatea piscicolă s-a datorat volumului redus de apă din acumulare, aportul de apă proaspătă din acumulare fiind aproape inexistent, condițiile hidro-meteorologice caracterizate prin temperaturi foarte ridicate au favorizat fenomenele de proliferare a algelor care pot produce grave dezechilibre în ecosistemul acumulării. Menționăm faptul că AN Apele Române ABA SomeșTisa – SGA Sălaj, conform autorizației deținute, are obligația să anunțe autoritatea de protecție a mediului sau celelalte autorități competente despre orice situații accidentale care pun în pericol mediul și să acționeze pentru refacerea acestuia. Comisariatul Sălaj face verificări cu privire la respectarea actului de reglementare privind condițiile de monitorizare a calității apei din acumulare”. Acesta este răspunsul primit la solicitarea cotidianului nostru, un răspuns din care înțelegem că Apele Române administrează și monitorizează acumularea de care vorbim.

Ce spun Apele Române?

În răspunsul primit în baza solicitării cotidianului nostru, Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală Someș-Tisa, ne trimite următorul răspuns: „Acumularea Sălățig nu este cuprinsă în Rețeaua Națională de Monitoring Calitativ al Apelor din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală Someș-Tisa, prin urmare nu există o bază de date referitoare la calitatea apei din acumulare. Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa nu are în evidențe cazuri de poluare a apei lacului Sălățig, ci doar fenomene naturale (manifestări ale proceselor de eutrofizare <îmbătrânire> a bazinului acvatic care apar în mod natural. În iulie 2021, la acumularea Sălățig a avut loc un eveniment de mortalitate piscicolă, în urma căruia au fost prelevate probe de apă din diferite secțiuni pentru efectuarea unei analize relevante a calității apei. Din analiza probelor de apă s-a constatat existența unor valori reduse ale oxigenului dizolvat (element esențial în susținerea vieții piscicole), ceea ce explică apariția mortalității piscicole, cauzele fiind naturale. De asemenea, probele de apă prelevate au demonstrat și apariția fenomenului de alcanizare puternică a apei, specific fenomenelor de proliferare algală, indicând un puternic mediu alcalin. Ceilalți indicatori de calitate a apei monitorizați s-au încadrat în limite normale, specifice acestor tipuri de ape de suprafață, precum și pentru acumularea de la Sălățig.”
Ce spun rezultatele testelor comandate de Asociația „Eco Mineu”?

Datele rezultatelor de laborator efectuate la solicitarea Asociației „Eco Mineu” arată diferit și sunt interpretate de un specialist din mediul universitar clujean în felul următor: „legat de amoniu și fosfați este că acea cantitate mare de amoniu ne arată că este o cantitate mare de materie organică, aflată în stadiu inițial de descompunere, astfel că nu a apucat să se transforme în nitriți și nitrați, de aceea valorile acestora sunt mici. De regulă, valori mari ale amoniului și fosfaților indică o sursă recentă de contaminare, posibil din deversare de dejecții animaliere sau de îngrălșăminte”.

Ce este de făcut?

Desigur, nu suntem noi în măsură să spunem cine e vinovat sau dacă există vinovați. Rolul nostru este să sesizăm și să expunem punctele de vedere ale părților implicate. Însă e cert că multe instituţii îşi fac treaba de mântuială. Poate nu ar fi lipsit de interes un control amănunţit a celor îndeptăţiţi să îl facă. Vă asigurăm că vom monitoriza cu maximă atenție ceea ce se întâmplă la acumularea de la Sălățig.

M . S.