Interpretul Vasile Coca, inițiatorul proiectului de salvare a casei regretatului sculptor Victor Gaga

Interpretul de muzică populară și deținătorul postului Hora TV, Vasile Coca, a venit cu inițiativa salvării și reconstruirii casei din Pria a familiei regretatului sculptor sălăjean Victor Gaga. Vasile Coca ne-a declarat că este o casă veche, cu pereți din pământ și lemn, un imobil ajuns o ruină. În opinia lui Coca, această casă trebuie salvată și refăcută, pentru că se leagă de numele celui care a fost marele sculptor Victor Gaga, un artist care a copilărit la Pria. Vasile Coca a discutat pe această temă cu învățătorul Petru Galiș din Cizer, un alt sălăjean păstrător al tradițiilor locale. Cei doi au solicitat sprijin unor instituții de stat, dar demersurile au rămas deocamdată fără rezultat. Interpretul Vasile Coca, fiu al satului Pria, a precizat că proiectul este unul complex. Este nevoie de fonduri financiare consistente, de implicare pentru soluționarea problemelor care țin de proprietatea pe care se află resturile casei și de reconstrucția acesteia. Cert este că Vasile Coca și Petru Galiș nu vor să renunțe la idee și continua demersurile de a coopta în program pe toți cei dispuși să întindă o mână de ajutor, fie că vorbim de bani sau altă formă de sprijin. Azi, 26 iulie, se împlinesc 20 de ani de la moartea lui Victor Gaga, realizatorul monumentului de la Guruslău. Potrivit profesorului Marin Ștefan din Șimleu Silvaniei, Victor Gaga a fost un ilustru artist plastic, care şi-a valorificat talentul de necontestat, găsind o extraordinară licenţă pentru a crea simboluri definitorii pentru istoria, cultura şi arta românească. S-a născut la Periam (judeţul Timiş) și a fost fiul lui Paul Gaga – participant, alături de alte trei persoane din satul Pria, comuna Cizer, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. „Victor Gaga a fost un copil precoce, îndemânatic şi priceput la toate. I-a plăcut viaţa la ţară, iubea animalele şi munca la câmp, mergând de la 12 ani la semănat şi la cosit, la Pria, împreună cu bunicul său, pe care-l respecta nespus. Îi plăcea să meşteşugească lemnul şi piatra, cioplindu-le şi dăltuindu-le în diferite forme, conform percepţiilor sale vizuale. A fost inspirat şi de Biserica din Cizer, cioplită în lemn de Horea (vestitul conducător al răscoalei populare din anii 1784-1785, din Transilvania), în anul 1773, demontată şi dusă, apoi, la Muzeul Satului din Cluj-Napoca”, a scris publicistul Marin Ștefan. A debutat, oficial, în arta sculpturii, la 24 de ani (1954), cu lucrarea „Lupta lui Ştefan cel Mare cu turcii la Podul Înalt”, aflată la Muzeul Militar Naţional din Bucureşti. Printre alte titluri ale operelor sale, se numără: Bustul lui Ilie Pintilie (Iecea Mare – Timiş, 1962); Stâlpul casei (1965); Prietenie – compoziţie piatră (Stamora Moraviţa, 1968), Ana lui Manole (1969); Primul zbor (1969); Legenda lui Manole (1970); Statuia lui Eftimie Murgu (Lugoj, 1971); Icoana (1971); Ascensiune (1974); Ladă de zestre (1977); Pasărea soarelui (1978); Bufniţă (1981); Fântâna clepsidrei (1984); Elegie – piatră artificială (1968), Fântâna Martirilor (1991), Monumentul Eroilor Neamului (1996) şi Bustul lui Corneliu Coposu (2000) – toate patru în Timişoara; Portretul lui Horea – în relief (Şcoala Gimnazială „Horea” din Cizer, 1997) şi Bustul lui Lucian Blaga (Jibou, 2002), a mai scris Marin Ștefan. În opinia acestuia, cea mai reprezentativă operă a sculpotorului este Monumentul de la Guruslău, ridicat în cinstea victoriei lui Mihai Viteazul, din 3 august 1601, împotriva lui Sigismund Báthory – principele Transilvaniei. Această lucrare edificatoare, inaugurată la 21 octombrie 1976, se află pe lista monumentelor istorice ale României. Impresionanta construcţie, înaltă de 26 de metri, este realizată din beton armat şi travertin. Pictorul Victor Gaga a dăltuit în piatra soclului, cu desăvârşită măiestrie, scene din luptele lui Mihai Viteazul, iar deasupra a înălţat un falnic obelisc, format din trei lame paralele, care reprezintă cele trei ţări române, cu stemele caracteristice acestora.