Anul pe care îl încheiem peste doar două zile a fost unul deosebit de greu pentru români. Schimbările legislative, cu precădere cele survenite în domeniul fiscal, au avut în final un efect în lanț, generând un impact dur asupra veniturilor fiecărei familii. Modificările fiscale implementate de Executiv, dar și permutările de pe piața interbancară și valutară, au condus în cele din urmă la scumpiri fără precedent, scumpiri declanșate în partea a doua a anului și care, după previziunile analiștilor economici, vor continua și pe parcursul anului 2018.
Prețul carburantului la pompă – în topul celor mai mari creșteri din Europa
România a reușit să devină, cu pași mărunți dar fermi, printre țările cu cel mai scump carburant din Uniunea Europeană. Deși, la începutul anului, guvernul de atunci a scos supraacciza la carburanți, de 0,07 euro pe litru pentru că rezultatele nu au fost cele scontate, în partea a doua a lunii septembrie și la începutul lunii octombrie supraacciza a fost reintrodusă, dar sub o altă formă. Guvernul a introdus în două etape o taxă totală de 0,32 de lei pe litrul de combustibil, lucru care a dus invariabil la scumpirea benzinei și motorinei la pompă. Benzinăriile au adăugat la rândul lor scumpiri proprii, justificând prin creșterea cotațiilor petrolului pe plan internațional, astfel că atât taxa impusă de Guvern, cât și adaosurile stațiilor, au scumpit considerabil combustibilii. De aici au pornit și alte scumpiri de bunuri și servicii, în special cele care necesită transport pe distanțe mai mari, pentru a ajunge în final la raft și de acolo la consumatori.
Cursul monedei euro – valori record la sfârșit de an
În 2017, cursul de schimb între leul românesc și moneda europeană a atins cel mai înalt nivel din ultimii ani. Luna trecută, euro a fost cotat de Banca Națională a României (BNR) la 4,6551 lei pentru un euro, fiind cel mai ridicat din istorie. Deprecierea leului în raport cu euro s-a menținut și în luna decembrie, după Crăciun euro ajungând, la cotația oficială a BNR, la 4,6515 lei pentru un euro. În mod automat au crescut și ratele la bănci pentru cei împrumutați în această valută, dar și facturile la telefonie sau pentru alte servicii. Au crescut și ratele la leasing, toate acestea făcând ca sălăjenii să scoată din buzunar tot mai mulți bani, de la o lună la alta, pentru rate, facturi sau cumpărături.
Prețul alimentelor de bază a crescut alarmant
În partea a doua a anului 2017, românii au început să simtă la buzunar scumpirile alimentelor de bază. Ouăle, untul, carnea de porc au fost primele alimente la care au urcat prețurile, urmate de alte scumpiri în galantare. Laptele și derivatele s-au scumpit, a crescut prețul fructelor și legumelor. Produsele din tutun și băuturile răcoritoare și alcoolice au suferit, de asemenea, modificări de prețuri vizibile. Antreprenorii din domeniul distribuției de bunuri au spus că, de regulă, orice scumpire a combustibililor se reflectă, în timp, în prețul de vânzare al produselor transportate. În plus, creșterea consumului s-a bazat pe importuri, iar unele produse au fost aduse de peste graniță la prețuri mai mari decât de obicei. Nici 2018 nu se prezintă foarte bine la start, tendința inflaționistă menținându-se în același ritm, conform prognozei, și în anul viitor.
Creșterea ROBOR – o pacoste pentru sălăjenii cu credite la bănci
Tot în partea a doua a anului a început să crească galopant ROBOR, acel indice interbancar care se regăsește în formula de calcul a dobânzii variabile, la creditele în moneda națională. Până anul acesta, mulți dintre cei împrumutați nu știau semnificația ROBOR și nu îi dădeau importanță. Ani buni, ROBOR s-a menținut la niveluri sub 1, atingând, de trei ani încoace niveluri de 0,80-0,87 la sută. Din septembrie 2017, indicele ROBOR (la 3 luni, 6 luni sau un an) a început să crească galopant, atingând în primele zile din decembrie un maxim de 2,21 la sută (ROBOR 3M, adică la 3 luni), apoi, în ultimele zile din decembrie, a scăzut la 2,08 la sută. De regulă, ROBOR are o pondere de 10-20 la sută în rata bancară, astfel că persoanele cu credite în lei cu dobândă variabilă au simțit deja creșterea ratei, influențată de majorarea ROBOR, și vor simți ajustările dobânzii variabile din trei în trei luni.
În cazul creditelor prin Programul „Prima Casă“, ponderea ROBOR în dobânda totală este și mai mare, ajungând aproape la același nivel cu dobânda băncii din acea formulă de calcul. Astfel, cei cu credite în lei prin „Prima Casă“ au simțit o creștere mai mare a ratei bancare, dacă au în formula de calcul ROBOR 3M, plus marja de dobândă a băncii. Cei care au în contractele de credit ROBOR la 6 luni (6M) vor simți creșterea ratei bancare abia din ianuarie sau din luna în care li se actualizează ROBOR în contractul de credit. Analiștii anticipează că vor mai fi creșteri ale ROBOR și în 2018, dar și creșteri de prețuri la alimente și servicii, adică exact acolo unde suntem afectați cel mai rău. Prin urmare, anul care bate la ușă va fi unul cel puțin la fel de greu din acest punct de vedere, poate cel mai dureros dintre toate cele care ne adâncesc lipsurile și ne scad nivelul de trai.
