”Fondurile europene sunt o șansă de dezvoltare a comunității”

Uniunea Europeană oferă fonduri pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi, modernizarea spitalelor şi pentru alte domenii-cheie, ca eficienţă energetică şi infrastructură de mediu, inovaţie, dezvoltarea firmelor şi creşterea capacităţii administrative. Fondurile europene sunt singura şansă de dezvoltare a României. După aderarea la Uniunea Europeană în 2007, principalele investiții făcute în municipiul Zalău au fost cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile. Strategia de viitor a celei mai mari comunități din județul Sălaj este concepută în funcție de programele de finanțare nerambursabilă din exercițiul financiar 2014 – 2020. În Primăria Municipiului Zalău, responsabil de atragerea fondurilor europene este Serviciul Managementul Proiectelor, condus de Ramona Butcovan. Astfel vă propunem un interviu cu Ramona Butcovan despre fondurile europene și importanța lor în dezvoltarea comunității.

Rep.: Câte proiecte finanțate din fonduri europene a implementat municipiul Zalău și câte sunt în derulare?
R.B.: Dacă ne referim doar la perioada de după intrarea României în Uniunea Europeană – 1 ianuarie 2007 – și la fondurile structurale, Primăria Zalău a semnat până în prezent 21 de contracte de finanțare, din care 12 sunt în curs de implementare, iar nouă au fost finalizate. Ca domenii de intervenție, am avut trei proiecte de reabilitare a școlilor, un proiect în domeniul social – înființarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice, patru proiecte ce au vizat infrastructura urbană – reabiltarea Parcului Central și a Clădirii Transilvania, realizarea unui sistem de monitorizare video a șapte locuri publice și un sistem inteligent de management al traficului – și un proiect în domeniul promovării turistice. În prezent, avem în implementare 11 proiecte de reabilitare termică a 25 de blocuri și un proiect de îmbunătățire a eficienței angajaților Primăriei prin evaluarea personalului și organizarea de cursuri.
Mai vreau să adaug că patru cereri de finanțare sunt în evaluare la finanțator, respectiv un nou proiect de reabilitare termica a trei blocuri, un proiect de amenajare a unui centru național de informare și promovare turistică, iar alte două vizează reabilitarea a două clădiri de patrimoniu din centrul orașului, cu fonduri ale Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European.

Rep.: Cum s-a schimbat ”fața” municipiului după implementarea proiectelor?
R.B.: Cel mai mare impact “vizual” de până acum l-au avut proiectele de reabilitare a Clădirii Transilvania și a Parcului Central, dar și proiectele de reabilitare a școlilor, care cred că au îmbunătățit imaginea centrului municipiului, atât în ochii locuitorilor, cât și în cei ai vizitatorilor. După finalizarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor, din care o parte se găsesc în centrul orașului, “fața” municipiului se va îmbunătăți. Însă, la fel de important este și impactul produs la nivel regional și național de proiectele municipiului. Prin proiectul de promovare a Festivalului Roman am reușit să promovăm Zalăul și siturile arheologice de la Moigrad-Porolissum și din împrejurimile Zalăului la nivel național. Participarea la târgurile de turism de la București și Cluj Napoca, emisiunile turistice de promovare a Festivalului Roman, difuzate la nivel național, au avut efectul scontat și am reușit să facem cunoscut Zalăul și Festivalul în toată țara. De asemenea, în ceea ce privește Clădirea Transilvania am realizat o campanie de promovare la nivel național, ale cărei efecte așteptăm să le vedem în următorul an.

Rep.: Ce sume au ajuns în municipiu de la Uniunea Europeană pentru acest tip de investiții?
R.B.: Valoarea sumelor atrase de la Fondurile Structurale și bugetul de stat se ridică la aproximativ 52 de milioane de lei. Mă refer aici atât la proiectele finalizate, cât și la cele în curs de implementare. În cazul acestora din urmă vorbim de o valoare estimată. Valoarea reală a sumelor atrase se va cunoaște doar la finalul derulării contractelor de finanțare.

Rep.: Ce reprezintă pentru o comunitate finanțările nerambursabile?
R.B.: Finanțările nerambursabile sunt o șansă de dezvoltare a comunității. În general, prin aceste finanțări încercăm să acoperim acele nevoi pentru care nu există suficiente resurse financiare la nivelul bugetului local. Trebuie însă să ținem seamă că pot fi obținute finanțări doar pentru anumite tipuri de investiții și proiecte, nu pentru orice necesitate. Nu orice nevoie a comunității locale poate fi finanțată prin proiecte europene, finanțatorul fiind cel care stabilește pentru ce anume dă banii și în ce condiții. Ca să vă dau un exemplu, până acum nu au fost eligibile prin fondurile structurale reabilitarea unor obiective precum Stadionul Municipal sau Cinematograful Scala.

Rep.: Cu toții cunoaștem rigurozitate proiectelor finanțate de la Uniunea Europeană. De ce au fost probleme și corecții bugetare în cazul unor proiecte?
R.B.: Unele corecții au apărut datorită necorelării legislației naționale privind achizițiile publice cu legislația europeană, adica deși am respectat întru totul prevederile legale din România și procedura de achiziție a fost realizată cu respectarea acestor prevederi, ulterior s-au constat unele probleme pentru care însa nu putea fi învinuită autoritatea locală. Este și motivul pentru care în situația acestor corecții statul român și-a asumat plata acestora, restituind sumele neplătite beneficiarilor. Nu toate problemele duc la corecții. Există și alt gen de probleme care îngreunează realizarea și implementarea proiectelor și pentru care există soluții destul de facile. Una dintre ele se referă la perioada lungă de evaluare pe care am ”experimentat-o” în exercițiul financiar anterior, neclarități cu privire la eligibilitatea unor activități sau cheltuieli, diverse neconcordanțe între legislația din diverse domenii. Una peste alte, senzația este de mers pe nisipuri mișcătoare, dar cu imaginea unei oaze de verdeață în față, deci merită eforul.

Rep.: Ce proiecte pregătește municipiul pentru a se dezvolta în continuare cu ajutorul acestor fonduri?
R.B.: În perioada următoare, vom continua să pregătim proiecte pentru infrastructura urbană, pentru reabilitarea centrului istoric, îmbunătățirea sistemului de transport public, reabilitarea de clădiri de patrimoniu, îmbunătățirea eficienței energetice atât pentru clădiri rezidențiale, cât și pentru cele publice, diversificarea infrastructurii culturale și sportive, precum și a celei educaționale.

Rep.: Care va fi strategia de viitor a municipiului pentru atragerea fondurilor europene?
R.B.: Având în vedere că fiecare proiect presupune un efort financiar din partea municipiului, ținând cont și de faptul că noi obținem aceste fonduri într-un sistem competitiv cu alte comunități, va trebui să ne axăm pe acele proiecte care aduc un plus de valoare în comunitate, direct sau indirect, și care au șanse crescute de finanțare. În plus, vom cauta finanțare nerambursabilă și în altă parte, vom încerca să găsim și alte modalități de finanțare a unor proiecte comunitare.

Rep.: De când conduci Serviciul Managementul Proiectelor și ce presupune acest serviciu?
R.B.: Serviciul Managementul Proiectelor este responsabil cu atragerea de fonduri nerambursabile, din orice sursă, nu doar din fonduri structurale sau de coeziune. Noi colaborăm în acest demers cu celelalte servicii ale Primăriei Zalău sau direcții din subordinea Consiliului Local Zalău. În plus, suntem responsabili cu dezvoltarea strategiei de dezvoltare locală a municipiului, prin care stabilim care sunt nevoile comunității locale și care sunt metodele de acoperire a acestora. Bineînțeles, și aici colaborăm cu celelalte servicii ale Primăriei. Lucrez în cadrul acestui serviciu de 12 ani și jumătate.

Rep.: Serviciul Managementul Proiectelor a implementat, la nivelul județului Sălaj, cele mai multe proiecte finanțate cu fonduri europene. Care este rețeta succesului?
R. B.: Nu cred într-o rețetă a succesului, însă munca și implicarea stau la baza oricărei reușite, și mă refer aici la muncă și implicarea tuturor responsabililor, nu doar a celor din Serviciul pe care îl conduc. Mai este nevoie de perseverență în atingerea unui scop, disponibilitate de a renunța uneori la timpul liber, nervi de oțel și, dacă se poate, de mult tact pentru a trece peste toate situațiile neprevăzute ce fac parte din rutina proiectelor cu fonduri nerambursabile.