Legiferarea proiectului prin care se deblochează procesul de restituire a terenurilor către foştii proprietari va duce la pierderea a circa 5% din pădurile pe care statul român le mai deţine, avertizează Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva, conform Agerpres.
În acest sens, reprezentanţii silvicultorilor a solicitat, recent, preşedintelui României, Klaus Iohannis, precum şi Avocatului Poporului, Renate Weber, să atace la Curtea Constituţională Proiectul de Lege PL-x nr. 188/2020 privind unele măsuri pentru deblocarea procesului de restituire a terenurilor către foştii proprietari, adoptat de Camera Deputaţilor în data de 28 iulie 2020 şi trimis spre promulgare luni, 3 august 2020.
„Dacă luăm ca referinţă doar Raportul Ministerului Apelor şi Pădurilor privind starea pădurilor României în anul 2017, prin legiferarea acestui proiect de lege, statul român va pierde cel puţin 142.722 hectare terenuri forestiere, ceea ce reprezintă circa 5% din pădurile pe care încă le mai deţine, la un calcul simplu rezultând o pierdere de circa 2,6 miliarde de euro, raportată doar la valoarea lemnului de pe această suprafaţă. Mai mult, prin retrocedarea acestor suprafeţe de păduri, vor fi desfiinţate după evaluările noastre cel puţin 20 de ocoale silvice de stat şi vor fi disponibilizaţi circa 1.000 de salariaţi. Cu siguranţă însă, suprafaţa care va fi ‘smulsă’ din patrimoniul public al statului va fi mult mai mare odată deschisă ‘Cutia Pandorei’ prin această lege, iar efectele asupra administraţiei pădurilor statului vor fi semnificative (după unele evaluări, suprafaţa afectată poate depăşi chiar 1 milion de hectare)”, explică sindicatele din silvicultură.
Conform acestora, proiectul de lege trimis spre promulgare conţine prevederi controversate, precum posibilitatea restituirii terenurilor forestiere pe alte amplasamente, chiar dacă pădurile respective s-au aflat în proprietatea statului înainte de anul 1948, sau introducerea noţiunii de „fond forestier proprietate privată a statului” pentru a crea posibilitatea retrocedării pădurilor aparţinând statului.
În viziunea Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva, iniţiativa legislativă încalcă prevederile Constituţiei României, în care se reglementează principiile pe care statul român trebuie să le asigure în cadrul economiei de piaţă, prin care se garantează şi se ocroteşte proprietatea publică, respectiv care statuează caracterul inalienabil al bunurilor proprietate publică, precum şi dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic („terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia”).
De asemenea, Federaţia Sindicatelor Silva consideră că iniţiativa legislativă nu se fundamentează pe o analiză socio-economică, „cu atât mai puţin pe o analiză privind afectarea mediului înconjurător, care să rezolve sau cel puţin să propună soluţii pentru aspectele sesizate în trecut şi de către Curtea de Conturi în Raportul de audit privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012″ şi nici nu evaluează impactul pe care legea, odată adoptată, îl va produce, având în vedere complexitatea şi amploarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de regimul comunist, astfel cum prevede Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă”.
Potrivit sursei citate, din totalul de 6,56 milioane de hectare păduri existente la nivel naţional, au fost validate pentru reconstituirea dreptului de proprietate peste 3,3 milioane de hectare, dintre acestea circa 212.000 de hectare păduri proprietate privată neavând nici în prezent servicii de pază asigurate.
„Urmare aplicării succesive a legilor de retrocedare începând din anul 1991, s-a ajuns astăzi ca statul să mai deţină în proprietate doar 48% din suprafaţa de păduri a României. Pentru toate aceste motive şi altele detaliate în cele două solicitări înaintate către autorităţi, Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva apreciază că se impune intervenţia Preşedintelui României şi a Avocatului Poporului pentru sesizarea Curţii Constituţionale a României, anterior promulgării legii”, susţin silvicultorii.
La propunerea comisiilor judeţene de fond funciar sau, după caz, a comisiei de fond funciar a Municipiului Bucureşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor demarează procedurile legale necesare
Legea pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic a intrat în circuitul legislativ în data de 28 octombrie 2019 odată cu prezentarea în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.
Proiectul de act normativ prevede că la propunerea comisiilor judeţene de fond funciar sau, după caz, a comisiei de fond funciar a Municipiului Bucureşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor demarează procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor agricole ce fac obiectul situaţiei centralizatoare, aflate în proprietatea publică a statului, şi trecerii acestora, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului pentru a fi afectate restituirii în natură.
„În aceleaşi condiţii, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor demarează procedurile legale de trecere a terenurilor forestiere care au fost în proprietatea statului înainte de anul 1948 şi care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia. Datele de identificare ale terenurilor pentru care se propune schimbarea regimului juridic vor fi furnizate de deţinătorii acestora (…) În situaţia în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948, au intrat în proprietatea statului sau au fost incluse în amenajamente silvice după această dată”, se arată în forma finală a documentului, transmis în data 3 august spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.
