Din păcate, în această seară, profesorul Octavian Guțu a plecat la cele veșnice. A lăsat în urma sa generații și generații de tineri pregătiți, lucrări de specialitate și numeroase cărți.
Regretatul profesor Guțu Octavian s-a născut în anul 1946, în localitatea Giurtelecul Șimleului într-o familie de basarabeni refugiați în timpul războiului, fiind al șaselea copil al familiei. În perioada 1953-1960 a urmat clasele gimnaziale în satul natal, și mai apoi cursurile Școlii Medii Mixte din Șimleu Silvaniei, pe care a absolvit-o în anul 1964. A fost admis în același an la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, specialitatea limba și literatura română, pe care a absolvit-o în anul 1969 cu media generală 9.62, acest lucru dându-i posibilitatea să poată să aleagă postul dorit. A optat pentru liceul unde a fost elev – Liceul de cultură generală din Șimleu Silvaniei. La doar trei ani de carieră a fost numit director al liceului, funcție deținută până în luna ianuarie a anului 1990. La începutul anului 1990 a fost ales inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Sălaj, funcție deținută până în luna martie din anul 1997. A revenit la catedră până în anul 2000 când a fost ales primar al orașului Șimleu Silvaniei pentru un mandat de patru ani. Și-a continuat ulterior activitatea de dascăl, chiar și după data de 1 noiembrie 2009 când a fost pensionat. După anul 1990 a deținut mai multe funcții: membru în prima Prefectură a Sălajului (1990-1992), consilier în Consiliul Județean Sălaj (1996-2000), consilier local în Consiliul Local Șimleu Silvaniei (2004-2008), președinte al Filialei UNICEF Sălaj (1994-1996) și membru în Consiliul Național al PSD.
Prin întreaga sa activitate și prin merite personale a contribuit la imaginea orașului și a autorităților publice locale, precum și la ,,vizibilitatea liceului” pe care l-a slujit cu credință. De nenumărate ori, profesorul afirma: ,,De-ar fi posibil să reiau viața mea de la început, aș alege același traseu profesional. Nu-i profesie mai frumoasă și mai aducătoare de bucurii moral-spirituale ca cea de dascăl”. „Comparația lui Mustafa Kemal este cea mai potrivită pentru a defini profesorul bun: „un profesor bun este asemeni unei lumânări, el se mistuie pe sine însuși pentru a lumina calea altora”. Probabil că cele prezentate sunt insuficiente pentru a marca prodigioasa activitate a domnului profesor, însă sunt suficiente pentru acordarea titlului de Cetățean de onoare al orașului în anul 2019”, este o parte din prezentarea Primăriei Șimleu Silvaniei.
Octavian Guțu a fost colaborator al cotidianului Magazin Sălăjean, redacție alături de care a inițiat mai multe proiecte editoriale, unul fiind „Dileme și nedumeriri cotidiene sau de veghe în lumea de azi”. Din păcate, profesorul n-a apucat să încheie proiectul. Drum lin, domnule profesor.
Adrian Lungu
[…] pe care a absolvit-o în anul 1964. A fost admis în același an… Articolul Doliu în învățământul sălăjean. Ne-a părăsit profesorul Octavian Guțu apare prima dată în Magazin Sălăjean. Citeste mai […]
Din păcate, a plecat la cele veșnice un dascăl și un OM cu o personalitate puternică, unul care a pășit cu folos pe cărările timpului, vreme de 78 ani. N-a mai apucat să-și mărească rostul pe pământul frumos al educației, cititului și scrisului… A fost și rămâne un veritabil dascăl de citire, cum îi plăcea să-și zică. Și-a „zidit” existența în cuvânt și în suflete! Pentru el, nu anii din viața lui au contat, ci viața din anii săi! Dumnezeu să te odihnească în pace, Tavi Guțu!
Condoleanțe familiei !
Păcat că ne părăsește prea devreme un asemenea om. Un om cu o cultură vastă și solidă, cu o formație profesională de excepție, un profesor dedicat și un prieten deosebit! Pe mulți dintre noi ne va marca absența lui! Dumnezeu să te odhnească în pace, Tavi!
Un profesor „de citire” cum singur se autocaracteriza, un om cât o viață a unui liceu care la absolvit, care la ridicat la nivel number one județean la vremea dânsului!
A plecat dintre noi „Cel m-ai iubit” dascal de limba si literatura romana din Simleu.Sint plecat de multa vreme,dar asteptam de fiecare data cu nerabdare revederea cu el.Indiferent in ce postura l-am prins,ce-a de profesor,director de liceu,inspector sef la invatamint s-au primar,am constatat ca modestia si bunul simt nu l-au parasit niciodata,Era o placere sa-l asculti pe acest om cu o bogata cultura generala,am rememorat des amintiri din liceu si doua care-mi vin spontan in minte,era cel mai rapid alergator de 100 m din liceu,parca ce-a mai buna performanta a fost de 11,4 secunde si asta alergind descult si urmatoarea era legata de trupa de dansuri populare de la Giurtelec cu fecioresca care stirnea ropote de aplauze in Caminul cultural.Draga Tavi drum lin spre ceruri acolo te asteapta Traian Albu si Nicu Ilies.Sincere condoleante familiei!
M-a impresionat calitatea sa umană, cultul prieteniei. În 1990, proaspăt inspector general, l-am abordat într-o dimineață să-mi aprobe să-mi duc elevii de la Agricol să vadă mănăstirile din Moldova – îmi zice afabil și mirat: „Numa atîta vrei?”. Apoi, ani de-a rîndul mă suna de ziua mea, deși nu eram printre prietenii săi apropiați. Am reținut că a fost un rar dascăl de vocație. Țin minte că într-un consiliu profesoral la C.N.S.B., deja pensionar, dorea cu ardoare ore, ca Anteu, să simtă atingerea școlii, poate Școala aceea în sens noician. Iar preocupările sale culturale sînt meritorii. Odihnească-se în pace! Condoleanțe și putere familiei!
Profesorii nu mor niciodata!
S-a făcut pildă oamenilor prin modul său de a fi, mai ales prin cuvintele rostite și scrise.
Vă dorim drum bun spre Împărăția lui Dumnezeu, domnule mare profesor Octavian Guțu!