Din ciclul „Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase”,Cazul elevilor din Pericei rămâne de domeniul SF

Analiza probelor prelevate din loturile de lapte şi mere primite săptămâna trecută de elevii Şcolii Gimnaziale din Pericei a fost finalizată. Rezultatele au fost prezentate luni, în cadrul unei conferinţe de presă, de către preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Sălaj, Tiberiu Marc. „Consumul de fructe şi lapte nu a reprezentat cauza unei stări generale depreciate a elevilor. Din comunicarea pe care a făcut-o Direcţia de Sănătate Publică Sălaj reiese că rezultatele de la probele pe care le-au prelevat de la corn, lapte şi mere sunt în limite normale, prin urmare pot exista alte cauze. Ştim că există o anumită sensibilitate şi că a rămas suspiciunea potrivit căreia cauza unei astfel de stări ar fi avut legătură cu consumul de lapte şi fructe proaspete în şcoli. Programul de distribuire a acestor produse a fost, în unele situaţii, poate insuficient urmărit, dar nu aş vrea să ajungem în situaţia în care, prin extindere, orice depreciere a stării de sănătate a elevilor apărută într-o şcoală să fie transferată automat având cauză posibilă consumul de lapte şi fructe proaspete. S-au luat probe de la mai multe loturi de lapte şi mere. Numărul germenilor şi bacteriilor conforme, principalele elemente urmărite sunt în afara oricărui pericol”, a precizat şeful administraţiei judeţene.

Reamintim că peste 30 de elevi ai Şcolii Gimnaziale din Pericei transportaţi de urgenţă, în cursul zilei de miercuri, la Secţia Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, după ce au acuzat dureri de burtă, ameţeli şi stări de vomă. Înainte de acuza aceste simptome, elevii din clasele I-VIII au consumat produsele livrate în cadrul programelor guvernamentale „Laptele şi cornul”, respectiv „Fructe în şcoli”. „Cu zece minute înainte să înceapă să se simtă rău, copiilor le-au fost furnizate merele. Unii dintre elevi au reclamat faptul că fructele aveau un gust ciudat. Vor fi făcute nişte analize pentru a stabili dacă a fost ceva în neregulă cu merele”, ne-a declarat Augustin Dănilă, directorul unităţii de învăţământ din Pericei.
Potrivit verificărilor preliminare ale specialiştilor, între orele 10 şi 11, copiilor le-au fost furnizate merele, laptele şi cornul. „La un interval scurt de timp, mai mulţi copii au prezentat uşoare dureri abdominale, cefalee şi foarte puţini copii au prezentat vărsături. Astfel, medicul de familie a contactat Serviciul de Ambulanţă, peste 30 de copii fiind transportaţi la Secţia Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, unde au fost supuşi examenelor de specialitate.
Copiii din Pericei au fost externaţi a doua zi, în cursul dimineţii. Aceştia au fost diagnosticaţi cu gastroduodenită acută neinfecţioasă, formă uşoară. „Unul singur a fost tratat în ambulatoriu, restul de 32 au rămas peste noapte sub supraveghere medicală, iar în cursul dimineţii de joi au fost externaţi”, a precizat Codruţa Puşcaş, purtătorul de cuvânt al unităţii spitaliceşti.

Se intenţionează unificarea celor două programe
De asemenea, tot în cadrul conferinţei de luni, preşedintele CJ Sălaj, a precizat faptul se intenţionează unificarea programelor de furnizare a laptelui şi a fructelor în şcoli. „S-a observat o scădere a consumului de lapte şi fructe în şcoli, fapt ce a determinat apariţia mai multor propuneri de înlocuire a acestor programe, cum ar fi oferirea unei mese calde elevilor, însă Comisia Europeană nu intenţionează acest fapt. Nu încurajează şi nu finanţează altfel de programe, prin urmare orice iniţiativă va fi respinsă. Intenţia Comisiei este de a contopi cele două programe şi să îmbunătăţească pentru lapte partea din program prin care să conştientizeze asupra avantajelor consumului de lapte proaspăt. Pentru fructe există în program o astfel de componentă”, a explicat Tiberiu Marc.
Potrivit acestuia, printre elementele- cheie ale noii propuneri se numără: reorientarea distribuirii, mai exact concentrarea distribuirii de produse în şcoli pe două „produseprincipale”, respectiv numai fructe şi legume proaspete (inclusiv banane) şi lapte de consum al cărui conţinut de grăsime urmează a fi stabilit de autorităţile naţionale din sectorul sănătăţii, precum şi consolidarea dimensiunii educative. Astfel, măsurile educative de sprijin ar deveni o cerinţă şi pentru distribuirea laptelui, eliminând discrepanţa dintre schemele actuale. Aceste măsuri ar avea o dimensiune educativă puternică, cu accent pe probleme din domeniul agriculturii, alimentaţiei/sănătăţii (diete echilibrate) şi pe aspecte de mediu. În plus, acestea ar oferi un instrument esenţial pentru (re)conectarea copiilor cu alimentele, cu producţia agricolă şi cu agricultorii.
„Intenţia este de a arată copiilor avantajele consumului de fructe şi lapte atât pentru ei cât şi pentru familiilor lor şi ar fi bine să fim şi noi în consens cu intenţiile Comisiei Europene privind acest obiectiv”, a mai menţionat preşedintele CJ Sălaj.