Reţeaua de canalizare a Zalăului, sufocată de bijuterii, flacoane şi capete de miel
Canalizarea municipiului înghite lunar sute de kilograme de haine aruncate sau scăpate de zălăuani în toaletă.
Obiectele cele mai mari „pierdute” în reţeaua de canalizare de consumatorii casnici fac parte din garderoba familiei, sau chiar din lenjeria intimă. Pe lângă acestea, aşa cum ne-a relatat directorul Companiei de Apă Someş Cluj Sucursala Sălaj, Marcel Zaharia, din conducte anul acesta s-au mai extras bijuterii, oase, morcovi nefierţi, cartofi, flacoane, bucăţi de scânduri şi, cel mai bizar, un cap de miel (în urmă cu câţiva ani).
Nivelul de civilizaţie al consumatorilor se remarcă nu doar prin aceea că-şi aruncă diverse obiecte la canal, ori direct în căminele de canalizare, ci şi prin tipul de „operaţiuni” la care recurg când sesizează că reţeaua interioară a imobilului s-a înfundat. Marcel Zaharia ne-a relatat că cei mai mulţi proprietari nu apelează la meseriaşi sau la dispeceratul companiei, ci „sparg conductele de la subsol pentru ca apa şi mizeria să curgă liber”. De regulă, obiectele care au înfundat ţevile ajung în subsol, acestea sunt preluate de reţeaua de canalizare, ele ajung în stradă, iar mai apoi la staţia de epurare. „În urmă cu o lună s-au colectat cantităţi foarte mari de textile. Numai la staţia de epurare au ajuns sute de kilograme de haine din canalizare. Cantităţile mari de textile pot obtura epurarea şi prezintă pericolul producerii unui incident ecologic”, a explicat Marcel Zaharia.
Directorul CAS Sălaj a spus că astfel de obiecte, care înfundă reţeaua de canalizare apar din fiecare cartier sau zonă a oraşului. Săptămânal se intervine în sistemul de canalizare al oraşului pentru curăţarea conductelor de nisip, de mâl ori pietriş, cu un utilaj special (cu jet de apă sub presiune) şi cu o vidanjă. Acesta este ineficient la scoaterea cârpelor, pentru care nu se poate interveni decât prin introducerea unei sârme ce se răsuceşte până la prinderea obiectului.
Adela Farkas